Ultimele subiecte
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romanaScris de Meteorr Astazi la 21:34
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de virgil Ieri la 20:31
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 19 Noi 2024, 21:57
» ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
Scris de CAdi Mar 19 Noi 2024, 13:07
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Sam 16 Noi 2024, 12:00
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Ce anume "generează" legile fizice?
Scris de No_name Mar 05 Noi 2024, 19:06
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Dum 03 Noi 2024, 10:04
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Joi 17 Oct 2024, 21:37
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la CAdi în Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în OZN in Romania
( 1 )
» Mesaj de la virgil în Carti sau documente de care avem nevoie
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12459) | ||||
CAdi (12397) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7963) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3969) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil | ||||
No_name | ||||
CAdi | ||||
ilasus | ||||
Dacu2 | ||||
eugen | ||||
Forever_Man | ||||
Meteorr | ||||
Abel Cavaşi |
Cei mai activi postatori ai saptamanii
Forever_Man | ||||
virgil | ||||
Dacu2 | ||||
CAdi | ||||
Meteorr | ||||
ilasus | ||||
eugen | ||||
Abel Cavaşi |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 35 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 35 Vizitatori Nici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Transformările Galilei și Lorentz.
Forum pentru cercetare :: Cercetări în Fizică :: Idei interesante în Fizică :: Propunerile autorilor :: Propuneri cu formă brută
Pagina 2 din 4
Pagina 2 din 4 • 1, 2, 3, 4
02092022
Transformările Galilei și Lorentz.
Considerăm trei puncte materiale O, O’, M, aflate în mișcare uniformă pe o direcție comună, astfel că în raport cu punctul O punctele O’ și M se deplasează în același sens cu vitezele constante v și respectiv u (v < u). Atunci, în timpul t măsurat începând din momentul inițial (t = 0) în care cele trei puncte se aflau în același loc inițial (x = 0), punctele M și O’ parcurg distanțele x, x1 exprimate de relațiile
(11) x = u t
și respectiv
(21) x1 = v t
în raport cu punctul O, iar distanța x2 dintre punctele O’ și M este dată de egalitatea
(31) x2 = x – v t
Totodată, pe distanța x, timpul t dintre punctele O și M se exprimă sub forma
(12) t = (1/u) x
deci ca un număr de x intervale de timp de mărime 1/u, timpul t1 dintre punctele O și O’ este dat de egalitatea
(22) t1 = (v/u2) x
acesta fiind alcătuit dintr-un număr de x intervale de timp de mărime v/u2, iar din (12) și (22) rezultă că timpul t2 dintre punctele O’ și M este dat de egalitatea
(32) t2 = t – (v/u2) x
Timpii t, t1, t2 dintre punctele O, O’, M sunt timpii dintre concurenți (mașini F1, de exemplu) care se calculează față de ”lider” în concursurile sportive de viteză – în cazul de față ”liderul” fiind punctul M. Dar dacă luăm în considerare și acești timpi, va trebui să avem în vedere că deplasarea ”în raport cu” un referențial în mișcare nu este totuna cu deplasarea ”în” refererențialul respectiv. Mai exact, în cazul de față punctele M și O’ se deplasează ”în” referențialul S cu origiea O, distanța și timpul dintre punctele O și M sunt date de relațiile
(1) x = u t, t = (1/u) x
distanța și timpul dintre dintre punctele O și O’ se exprimă sub forma
(2) x1 = v t, t1 = (v/u2) x
iar distanța și timpul dintre punctele O’ și M sunt date de egalitățile
(3) x2 = x – v t, t2 = t – (v/u2) x
Așadar, punctul M se deplasează conform (3) pe distanța x2 și în timpul t2 ”în raport cu” – nu ”în” – referențialul S’ cu originea O’. Dacă punctul M s-ar deplasa ”în” referențialul S’ cu originea O’, atunci distanța și timpul dintre punctele O’ și M ar fi date de relațiile
(1’) x’ = u t’, t’ = (1/u) x’
distanța și timpul dintre punctele O și O’ s-ar exprima sub forma
(2’) x’1 = v t’, t’1 = (v/u2) x’
și deci distanța și timpul dintre punctele O și M, calculate ”în raport cu” referențialul S, vor fi date de relațiile
(3’) x’2 = x’ + v t’, t’2 = t’ + (v/u2) x’
Însă distanța și timpul calculate ”într-un” referențial (adică x’, t’ și x, t calculate ”în” referențialele S’ și respectiv S) nu pot fi egale cu distanța și timpul calculate ”în raport cu” referențialul respectiv (deci cu x2, t2 și respectiv x’2, t’2 calculate ”în raport cu” referențialele S’ și respectiv S). Mai exact, acestea pot fi cel mult proprționale, adică factorul k din egalitățile
(4) x’ = k (x – v t), t’ = k (t – (v/u2) x)
și respectiv
(4’) x = k (x’ + v t’), t = k (t’ + (v/u2) x’)
nu poate fi unitar. Într-adevăr, sistemul de ecuații Cramer (4) are soluțiile (4’), sau invers, numai dacă factorului k îi atribuim valoarea neunitară
(5) k = 1/(1 – v2/u2)1/2
În concluzie, transformările Galilei includ și o componentă temporală, atât în cazul schimbării doar a originii unui sistem de referință, conform cu relațiile (3) sau (3’), cât și în cazul schimbăriii sistemului de referință, conform cu relațiile (4) sau (4’). Pe de altă parte, dacă presupunem că u = c (unde c este viteza luminii în vid), deci presupunem că ”liderul” M este un semnal luminos, atunci formulele (4) și (4’) se identifică cu transformările Lorentz, k dat de (5) fiind în acest caz factorul Lorenz.
(11) x = u t
și respectiv
(21) x1 = v t
în raport cu punctul O, iar distanța x2 dintre punctele O’ și M este dată de egalitatea
(31) x2 = x – v t
Totodată, pe distanța x, timpul t dintre punctele O și M se exprimă sub forma
(12) t = (1/u) x
deci ca un număr de x intervale de timp de mărime 1/u, timpul t1 dintre punctele O și O’ este dat de egalitatea
(22) t1 = (v/u2) x
acesta fiind alcătuit dintr-un număr de x intervale de timp de mărime v/u2, iar din (12) și (22) rezultă că timpul t2 dintre punctele O’ și M este dat de egalitatea
(32) t2 = t – (v/u2) x
Timpii t, t1, t2 dintre punctele O, O’, M sunt timpii dintre concurenți (mașini F1, de exemplu) care se calculează față de ”lider” în concursurile sportive de viteză – în cazul de față ”liderul” fiind punctul M. Dar dacă luăm în considerare și acești timpi, va trebui să avem în vedere că deplasarea ”în raport cu” un referențial în mișcare nu este totuna cu deplasarea ”în” refererențialul respectiv. Mai exact, în cazul de față punctele M și O’ se deplasează ”în” referențialul S cu origiea O, distanța și timpul dintre punctele O și M sunt date de relațiile
(1) x = u t, t = (1/u) x
distanța și timpul dintre dintre punctele O și O’ se exprimă sub forma
(2) x1 = v t, t1 = (v/u2) x
iar distanța și timpul dintre punctele O’ și M sunt date de egalitățile
(3) x2 = x – v t, t2 = t – (v/u2) x
Așadar, punctul M se deplasează conform (3) pe distanța x2 și în timpul t2 ”în raport cu” – nu ”în” – referențialul S’ cu originea O’. Dacă punctul M s-ar deplasa ”în” referențialul S’ cu originea O’, atunci distanța și timpul dintre punctele O’ și M ar fi date de relațiile
(1’) x’ = u t’, t’ = (1/u) x’
distanța și timpul dintre punctele O și O’ s-ar exprima sub forma
(2’) x’1 = v t’, t’1 = (v/u2) x’
și deci distanța și timpul dintre punctele O și M, calculate ”în raport cu” referențialul S, vor fi date de relațiile
(3’) x’2 = x’ + v t’, t’2 = t’ + (v/u2) x’
Însă distanța și timpul calculate ”într-un” referențial (adică x’, t’ și x, t calculate ”în” referențialele S’ și respectiv S) nu pot fi egale cu distanța și timpul calculate ”în raport cu” referențialul respectiv (deci cu x2, t2 și respectiv x’2, t’2 calculate ”în raport cu” referențialele S’ și respectiv S). Mai exact, acestea pot fi cel mult proprționale, adică factorul k din egalitățile
(4) x’ = k (x – v t), t’ = k (t – (v/u2) x)
și respectiv
(4’) x = k (x’ + v t’), t = k (t’ + (v/u2) x’)
nu poate fi unitar. Într-adevăr, sistemul de ecuații Cramer (4) are soluțiile (4’), sau invers, numai dacă factorului k îi atribuim valoarea neunitară
(5) k = 1/(1 – v2/u2)1/2
În concluzie, transformările Galilei includ și o componentă temporală, atât în cazul schimbării doar a originii unui sistem de referință, conform cu relațiile (3) sau (3’), cât și în cazul schimbăriii sistemului de referință, conform cu relațiile (4) sau (4’). Pe de altă parte, dacă presupunem că u = c (unde c este viteza luminii în vid), deci presupunem că ”liderul” M este un semnal luminos, atunci formulele (4) și (4’) se identifică cu transformările Lorentz, k dat de (5) fiind în acest caz factorul Lorenz.
ilasus- Dinamic
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 153
Puncte : 11228
Data de inscriere : 14/03/2015
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Transformările Galilei și Lorentz. :: Comentarii
Re: Transformările Galilei și Lorentz.
Nu, Ilasus, se pare că tu explici situația într-o manieră pe care tu o vezi corectă logic, iar eu nu.
Ideea în sine este că în acest tip de transformări, dacă nu fixezi fie spațiul, fie timpul, fie raportul matematic al acestora (viteza), nu ai cum să ajungi la factorul Lorentz.
Confuzia, în ce privește perspectiva ta, apare doar de la faptul că tu crezi că ai dreptate.
Iar eu nu cred că ai.
Boolean, însăși principiile de deducție relativiste sunt sub semnul întrebării.
Pentru că dacă analizezi TRR, vei vedea că pentru a stabili vreo diferență spațială sau temporală trebuie să fixezi una dintre ele, inițial, adică să o consideri absolută, după care, devine relativă doar dacă o consideri absolută pe cealaltă.
În cazul tău, nu-i cazul, deși principiul logic folosit este oarecum același, adică pleci din start de la principii relativiste.
Ideea în sine este că în acest tip de transformări, dacă nu fixezi fie spațiul, fie timpul, fie raportul matematic al acestora (viteza), nu ai cum să ajungi la factorul Lorentz.
Confuzia, în ce privește perspectiva ta, apare doar de la faptul că tu crezi că ai dreptate.
Iar eu nu cred că ai.
Boolean, însăși principiile de deducție relativiste sunt sub semnul întrebării.
Pentru că dacă analizezi TRR, vei vedea că pentru a stabili vreo diferență spațială sau temporală trebuie să fixezi una dintre ele, inițial, adică să o consideri absolută, după care, devine relativă doar dacă o consideri absolută pe cealaltă.
În cazul tău, nu-i cazul, deși principiul logic folosit este oarecum același, adică pleci din start de la principii relativiste.
În primul rând, gândește-te numai matematic că să înțelegi ce vreau să spun.
Formula de bază este v=d/t.
Relativist, ca să stabilești relativitatea timpului, în condițiile independenței vitezei luminii față de sistemul de referință, trebuie neapărat să consideri uniformă, aceeași, metrică a spațiului, din ambele sisteme de referință.
După care, consideri paradoxal uniformă metrica timpului, despre care tocmai ai arătat anterior că e este relativ, ca să demonstrezi că spațiul este relativ la sistemul de referință.
Deci, că așa se începe, cu deci, booleean, principiul logic matematic de demonstrarea a diferenței metricii spatio-temporale, în sisteme de referință diferite, implică, pasul 1, considerarea absolută a spațiului pentru demonstrarea diferenței temporale, pasul 2, demonstrarea diferenței de metrică spațială prin considerarea timpului ca fiind absolut și universal sistemelor de referință luate în calcul, deși inițial, în primă fază în pasul 1, s-a demonstrat că timpul nu are aceeași metrică în ambele sisteme de referință.
Deci, un fel de logică sofistă, nu booleeană, unde identități diferite pot fi atât aceleași, cât și contradictorii.
Formula de bază este v=d/t.
Relativist, ca să stabilești relativitatea timpului, în condițiile independenței vitezei luminii față de sistemul de referință, trebuie neapărat să consideri uniformă, aceeași, metrică a spațiului, din ambele sisteme de referință.
După care, consideri paradoxal uniformă metrica timpului, despre care tocmai ai arătat anterior că e este relativ, ca să demonstrezi că spațiul este relativ la sistemul de referință.
Deci, că așa se începe, cu deci, booleean, principiul logic matematic de demonstrarea a diferenței metricii spatio-temporale, în sisteme de referință diferite, implică, pasul 1, considerarea absolută a spațiului pentru demonstrarea diferenței temporale, pasul 2, demonstrarea diferenței de metrică spațială prin considerarea timpului ca fiind absolut și universal sistemelor de referință luate în calcul, deși inițial, în primă fază în pasul 1, s-a demonstrat că timpul nu are aceeași metrică în ambele sisteme de referință.
Deci, un fel de logică sofistă, nu booleeană, unde identități diferite pot fi atât aceleași, cât și contradictorii.
Aceasta este și principiu care a stat la baza concluziilor greșite ale experimentului MM.
Am să fac un video pentru a se înțelege mai clar la ce mă refer.
Înainte să faci video mai bine spune clar ce vrei să demontrezi .
Continuă. Care ar fi pe românește consecința pentru care te agiți?
Îți este rușine să o zici pe bune?
Îți este rușine să o zici pe bune?
Înțeleg! Masa și lungimea rămân unidimensionale ?ilasus a scris:Consecința ”rușinoasă” ar fi că timpul este tridimensional!
Ai vreun argument
recunoscut și logic
care să susțină această idee ?
Cercetarea ta pare un test de perspicacitate.ilasus a scris:Formulele (12), (22), (32).
Vrei să găsim noi greșeala ?
Pot găsi greșeala dar nu vreau fiindcă nu mă interesează. Te-ai străduit prea mult să o ascunzi și nu are rost.ilasus a scris:Una e ”a vrea” și alta-i ”a puteaa”. Eu vreau. Tu poți?
Nu este un forum de șarade.
virgil_48 a scris:Pot găsi greșeala dar nu vreau fiindcă nu mă interesează.ilasus a scris:Una e ”a vrea” și alta-i ”a puteaa”. Eu vreau. Tu poți?
In order not to regret the lost time, I hope that this will be the last post of this user in my topic.
Ratezi ocazia de a înțelege că susțiiilasus a scris:Consecința ”rușinoasă” ar fi că timpul este tridimensional!
"Iucruri trăznite" . Dă-i nainte cu tupeu!
Legat de tupeu: e o regulă a bunului-simț – dacă îl ai – să nu te amesteci în teme care nu te interesează. Îți sugerez să nu mai ”dai nainte cu tupeu” în topicul deschis de mine și să te muți cu tot cu sfaturi în topice care cprespund nivelului tău intelectual.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
Cu sfaturile le ai, dar cu logica și cuilasus a scris:Legat de tupeu: e o regulă a bunului-simț – dacă îl ai – să nu te amesteci în teme care nu te interesează. Îți sugerez să nu mai ”dai nainte cu tupeu” în topicul deschis de mine și să te muți cu tot cu sfaturi în topice care cprespund nivelului tău intelectual.
demonstrațiile stai prost .
Dacă vei deschide pe acest forum al treilea topic cu acest subiect, nu mai
băga atâta proză și nici viteza luminii,
care constituie un conflict de interese.
Adică susții o teorie cu mijloacele ei.
Deși ziceai că nu te interesează, se pare că ai totuși unele idei. Cum am promis, am să fac un video. Te aștept atunci cu comentarii, dacă vei dori să-ți spui părerea.
Sa postezi si aici un link, dar sa nu te astepti la minuni !ilasus a scris:Deși ziceai că nu te interesează, se pare că ai totuși unele idei. Cum am promis, am să fac un video. Te aștept atunci cu comentarii, dacă vei dori să-ți spui părerea.
Este cum ti-am mai spus:ilasus a scris:În videoclipul MotionILasus (pe youtube) deduc formulele (1), (2), (3).
O complicare inutila a unor relatii simple, incheiata cu aproximari
si presupuneri menite sa il abureasca pe cititorul credul si
nestiutor. Introduci pe c relativist din transformarile Lorenz
in transformarile Galilei si faci o varza care nu foloseste nimanui.
Foloseste c ca viteza obisnuita(nu relativista) in transformarea Galilei
si vezi ca n-ai demonstrat nimic.
Incerci si tu cu niste naivitati sa realizezi o "confirmare" pentru ideea
TRG ista. Una logica lipseste si de aceea este foarte cautata. Fiindca
TRG este o ipoteza(fantezista), nu o teorie !
Alta "cercetare" nu ai ? Motion ILasus este o gluma !
Precizez, dacă nu ai observant, că eu am dedus relațiile
(3) x’ = x – vt, t’ = t – (v/u2)x
unde am notat (pentru tine) x2 = x’, t2 = t’ în speranța că îți cade fisa. Dar dacă tot nu-ți dai seama la ce mă refer, îți explic mai clar. Relațiile
x’ = x – v t, t’ = t
sunt cunoscute sub numele de ”transformările Galilei” și diferă, cum se vede, de relațiile (3) deduse de mine. Și anume, Galilei afirmă că timpul în referențialele R, R’ nu se modifică (t’ = t) , iar eu afirm că dimpotrivă, timpul t’ din R’ este diferit de timpul t din R, așa cum rezultă din (3). Dar dacă eu îl contrazic pe Galilei, probabil că pe undeva greșesc când deduc relațiile (3). Unde? Asta e problema, iar divagațiile tale despre TR și alte povești nu au nicio legătură cu această problemă.
(3) x’ = x – vt, t’ = t – (v/u2)x
unde am notat (pentru tine) x2 = x’, t2 = t’ în speranța că îți cade fisa. Dar dacă tot nu-ți dai seama la ce mă refer, îți explic mai clar. Relațiile
x’ = x – v t, t’ = t
sunt cunoscute sub numele de ”transformările Galilei” și diferă, cum se vede, de relațiile (3) deduse de mine. Și anume, Galilei afirmă că timpul în referențialele R, R’ nu se modifică (t’ = t) , iar eu afirm că dimpotrivă, timpul t’ din R’ este diferit de timpul t din R, așa cum rezultă din (3). Dar dacă eu îl contrazic pe Galilei, probabil că pe undeva greșesc când deduc relațiile (3). Unde? Asta e problema, iar divagațiile tale despre TR și alte povești nu au nicio legătură cu această problemă.
Fiindca ai renuntat la viteza c relativista, te apropii de concluziailasus a scris:Precizez, dacă nu ai observant, că eu am dedus relațiile
(3) x’ = x – vt, t’ = t – (v/u2)x
unde am notat (pentru tine) x2 = x’, t2 = t’ în speranța că îți cade fisa. Dar dacă tot nu-ți dai seama la ce mă refer, îți explic mai clar. Relațiile
x’ = x – v t, t’ = t
sunt cunoscute sub numele de ”transformările Galilei” și diferă, cum se vede, de relațiile (3) deduse de mine. Și anume, Galilei afirmă că timpul în referențialele R, R’ nu se modifică (t’ = t) , iar eu afirm că dimpotrivă, timpul t’ din R’ este diferit de timpul t din R, așa cum rezultă din (3). Dar dacă eu îl contrazic pe Galilei, probabil că pe undeva greșesc când deduc relațiile (3). Unde? Asta e problema, iar divagațiile tale despre TR și alte povești nu au nicio legătură cu această problemă.
rationala. Tu le-ai îmbârligat in halul acesta, straduieste-te acum
sa gasesti greseala. Daca nu ti-a semnalat-o cineva mai ager ca
mine, in urma videoclipului Doar este matematica elementara, nu
geometrie analitica ! Mai treci pe aici cu concluzia finala, sau cand
te apasa vreo idee grea.
OK. Dacă și când ai timp, te rog să-mi explici și mie care este diferența dintre o viteză c ”obișnuită” și o viteză c ”relativistă” și de ce consideri tu că TRG este o ipoteză fantezistă și nu o teorie.
Abel Cavaşi apreciază acest mesaj
O viteza relativista este aceea a luminii din TRG. Nu se compuneilasus a scris:OK. Dacă și când ai timp, te rog să-mi explici și mie care este diferența dintre o viteză c ”obișnuită” și o viteză c ”relativistă” și de ce consideri tu că TRG este o ipoteză fantezistă și nu o teorie.
cu viteza sursei emitatoare, nu depinde de sistemul de referinta.
Faptul ca TRG este considerata o teorie dar se tot cauta "confirmari",
denota ca este o ipoteza. Ideile importante prin care se distanteaza
de fizica elementara, cum este chiar "variatia timpului" pe care o cauti,
convertirea materiei in energie sau transmiterea fortei fara suport
material solid, vor fi infirmate daca societatea omeneasca mai are timp
sau interes. S-ar putea sa cada in declin si atunci nu-i mai pasa nimanui.
Dar nu trebuie sa te stresezi, eu afirm asta aici unde nu este cenzura
si putem emite orice idei personale. Mai afli si parerile celorlalti ! Iar
convergenta se realizeaza foarte rar sau deloc.
Abel Cavaşi nu apreciază acest mesaj
Aș începe așa...
Dar doar părerea mea.
Cel puțin în expunerea ta, Ilasus, cred, dar doar cred, că din dorința de a demonstra CLASIC anumite "concluzii" relativiste te folosești inconștient de anumite...subtilități logice care deviază atenția de la corectitudinea logică la cea matematică.
Matematic nu-i rău ce scrii, dar matematic nu înseamnă să nu ai greșeli de reguli matematice, ci de corespondență reală.
În ce privește teoriile bazate pe postulate, adevărul trebuie acceptat fără demonstrație.
De exemplu.
Două linii paralele nu se vor intersecta niciodată.
Sau traiectoria inerțială a oricărui corp este rectilinie.
Cum demonstrezi asta? Sau astea și câte or mai fi?
Păi nu poți să demonstrezi!
Și le accepți nedemonstrabil adevărate pentru că modul în care "percepi" lucrurile par să respecte. ..o continuitate de desfășurare.
Și atunci legile fizice sunt aceleași oriunde în univers sau pot fi și diferite?
Și iată un alt postulat, legile fizice sunt aceleași în orice loc din univers.
Adică de ce ar funcționa universul după niște anumite legi într-un loc și după alte legi în alt loc?
Clar nedemonstrabil, dar parcă adevărat, legile fizice sunt universale și aplicabile în orice loc din univers.
Dar cum rămâne cu perspectiva?
Ei, aici e o problemă.
S-ar părea că din considerente electromagnetice, în condițiile universalitatii legilor fizice, viteza luminii trebuie să fie invariabilă.
În ce privește principiul clasic matematic folosit în relativitate, este suficientă invarianța unuia singur din oricare din termenii(factorii) care apar în definirea mișcării.
Dacă ar fi fost timpul ca fiind invariabil, atunci viteza și distanța ar fi fost relative la metrica sistemului de referință.
Și invers.
De aia spun că, dacă stai să analizezi mai bine, în expunerea ta tu folosești undeva o aceeași metrică pentru una dintre ele, așa cum se folosește și în matematica relativității restrânse pentru a demonstra diferența de metrica a spațiului și a timpului.
Dacă nu fixezi una, nu poți să arăți diferența celeilalte.
Și când ai fixat-o pe una ca să demonstrezi relativitatea celeilalte, cum poți s-o arăți ulterior că nu
este fixă, universală, ci relativă?
Aici e problemă de logică, zic eu.
Dar doar părerea mea.
Cel puțin în expunerea ta, Ilasus, cred, dar doar cred, că din dorința de a demonstra CLASIC anumite "concluzii" relativiste te folosești inconștient de anumite...subtilități logice care deviază atenția de la corectitudinea logică la cea matematică.
Matematic nu-i rău ce scrii, dar matematic nu înseamnă să nu ai greșeli de reguli matematice, ci de corespondență reală.
În ce privește teoriile bazate pe postulate, adevărul trebuie acceptat fără demonstrație.
De exemplu.
Două linii paralele nu se vor intersecta niciodată.
Sau traiectoria inerțială a oricărui corp este rectilinie.
Cum demonstrezi asta? Sau astea și câte or mai fi?
Păi nu poți să demonstrezi!
Și le accepți nedemonstrabil adevărate pentru că modul în care "percepi" lucrurile par să respecte. ..o continuitate de desfășurare.
Și atunci legile fizice sunt aceleași oriunde în univers sau pot fi și diferite?
Și iată un alt postulat, legile fizice sunt aceleași în orice loc din univers.
Adică de ce ar funcționa universul după niște anumite legi într-un loc și după alte legi în alt loc?
Clar nedemonstrabil, dar parcă adevărat, legile fizice sunt universale și aplicabile în orice loc din univers.
Dar cum rămâne cu perspectiva?
Ei, aici e o problemă.
S-ar părea că din considerente electromagnetice, în condițiile universalitatii legilor fizice, viteza luminii trebuie să fie invariabilă.
În ce privește principiul clasic matematic folosit în relativitate, este suficientă invarianța unuia singur din oricare din termenii(factorii) care apar în definirea mișcării.
Dacă ar fi fost timpul ca fiind invariabil, atunci viteza și distanța ar fi fost relative la metrica sistemului de referință.
Și invers.
De aia spun că, dacă stai să analizezi mai bine, în expunerea ta tu folosești undeva o aceeași metrică pentru una dintre ele, așa cum se folosește și în matematica relativității restrânse pentru a demonstra diferența de metrica a spațiului și a timpului.
Dacă nu fixezi una, nu poți să arăți diferența celeilalte.
Și când ai fixat-o pe una ca să demonstrezi relativitatea celeilalte, cum poți s-o arăți ulterior că nu
este fixă, universală, ci relativă?
Aici e problemă de logică, zic eu.
curiosul a scris:Aș începe așa...
... dorința de a demonstra CLASIC anumite "concluzii" relativiste ...
... în expunerea ta tu folosești undeva o aceeași metrică ... așa cum se folosește și în matematica relativității ...
... Aici e problemă de logică, zic eu.
I am sorry, dar nu înțeleg observațiile tale și chiar nu știu ce a generat aceste comentarii care nu au nicio legătură cu postarea mea inițială. Poate îți schimbi părerile sau vii cu precizări dacă vezi videoclipul MotionILasus.
În explicația din relația "2sub2", ai schimbat doar "metrica" distanței x, în timp ce cea pentru măsurarea timpului a rămas aceeași.
Asta încercăm să-ți spun și asta este legatura dintre abordarea ta "clasică" și principiul de deducție "relativistă matematică a factorului Lorentz.
Repet, în TRR se pleacă din start de la invariabilitatea vitezei luminii la schimbarea sistemului de referință.
Pentru a demonstra modificarea de percepție a "metricii" spațiului, spre exemplu, în condițiile constanței vitezei luminii, timpul TREBUIE să aibă aceeași "metrică" din ambele sisteme de referință.
După care, cu aceleași cuvinte pe care le-am mai folosit, fixezi "metrica" spațiului în ambele sisteme de referință aflate în mișcare inerțială relativă unul față de altul, și despre care tocmai ai arătat că este diferită, tocmai ca să arăți că și "metrica" timpului este diferită, deși în același fenomen ai considerat-o anterior identică sistemelor de referință.
Principiul logic folosit în matematica din TRR este același cu principiul pe care l-ai folosit și tu.
Dar întrebarea este, nu numai dacă este corectă logic analiza ta, cât și principiul logic de demonstrare matematică a însăși relativității restrânse.
Adică dacă am fixat, sincronizat și stabilit "metrica" uneia din coordonatele spatio-temorale, pentru a demonstra diferența de "metrică" a celeilalte, atunci la asta fixată nu mai umblăm, că nu poate fi și invariabilă la schimbarea sistemului de referință, și relativă simultan.
Aici e o problemă de logică sofistă, nu booleeană.
Ori în corespondența logică din realitatea matematică a demonstrației modificărilor de "metrică" spațio-temporală concluzionate în TRR, părerea mea este că nu este aplicată o logică formală clară, ci mai degrabă una sofistă sau mai exact o semi formală sau semi sofistă.
Pentru că cert este că poți să arăți că în condițiile constanței vitezei luminii, una din coordonatele spatio-temporale nu este invariabilă la schimbarea sistemului de referință și doar una.
Iar partea cu logica semi formală/semi sofistă folosită este determinată de întrebarea "care dintre ele?"
Că dacă fixez metrica spațiului, clar apare matematic o modificare de "metrică" temporală, dacă fixez "metrica timpului, clar apare o diferența de metrică spațială.
DAR DOAR UNA, NU AMBELE.
Care dintre ele?
Asta încercăm să-ți spun și asta este legatura dintre abordarea ta "clasică" și principiul de deducție "relativistă matematică a factorului Lorentz.
Repet, în TRR se pleacă din start de la invariabilitatea vitezei luminii la schimbarea sistemului de referință.
Pentru a demonstra modificarea de percepție a "metricii" spațiului, spre exemplu, în condițiile constanței vitezei luminii, timpul TREBUIE să aibă aceeași "metrică" din ambele sisteme de referință.
După care, cu aceleași cuvinte pe care le-am mai folosit, fixezi "metrica" spațiului în ambele sisteme de referință aflate în mișcare inerțială relativă unul față de altul, și despre care tocmai ai arătat că este diferită, tocmai ca să arăți că și "metrica" timpului este diferită, deși în același fenomen ai considerat-o anterior identică sistemelor de referință.
Principiul logic folosit în matematica din TRR este același cu principiul pe care l-ai folosit și tu.
Dar întrebarea este, nu numai dacă este corectă logic analiza ta, cât și principiul logic de demonstrare matematică a însăși relativității restrânse.
Adică dacă am fixat, sincronizat și stabilit "metrica" uneia din coordonatele spatio-temorale, pentru a demonstra diferența de "metrică" a celeilalte, atunci la asta fixată nu mai umblăm, că nu poate fi și invariabilă la schimbarea sistemului de referință, și relativă simultan.
Aici e o problemă de logică sofistă, nu booleeană.
Ori în corespondența logică din realitatea matematică a demonstrației modificărilor de "metrică" spațio-temporală concluzionate în TRR, părerea mea este că nu este aplicată o logică formală clară, ci mai degrabă una sofistă sau mai exact o semi formală sau semi sofistă.
Pentru că cert este că poți să arăți că în condițiile constanței vitezei luminii, una din coordonatele spatio-temporale nu este invariabilă la schimbarea sistemului de referință și doar una.
Iar partea cu logica semi formală/semi sofistă folosită este determinată de întrebarea "care dintre ele?"
Că dacă fixez metrica spațiului, clar apare matematic o modificare de "metrică" temporală, dacă fixez "metrica timpului, clar apare o diferența de metrică spațială.
DAR DOAR UNA, NU AMBELE.
Care dintre ele?
Probabil iar nu înțelegi iar prin "metrică" ar trebui să înțelegi unitate de măsură.
Desigur, stabilită empiric.
Distanța x are z unități de măsură, distanța y, are z' unități de măsură.
La fel și pentru timp.
Dacă tot nu sună vreun clopoțel în mintea ta, atunci ca să stabilești că distanța x este mai mare ca distanța y, diferită de x, asta o poți face comparând numărul unităților de măsură cuprinse în x și y.
Dar ca să poți spune ca x este diferit de y la nivel se distanță asta înseamnă să folosești aceeași unitate de măsură sau, cum îmi place mie să generalizez, spațiul în care sunt măsurate acele distanțe x și y are aceeași "metrică" indiferent că distanța x este măsurată față de un repet în mișcare și y față de un repet în repaus.
Dacă ai stabilit că două distanțe în spațiu sunt diferite, atunci acel spațiu are aceeași "metrică" pentru distanțele x și y.
Spațiul ăla este eucliduan.
La fel și cu metrica timpului.
Și uite legătura cu relativitatea restrânsă.
În condițiile constanței vitezei luminii, ca mărime scalară, nu vectorială, oricum nu discutăm vectorial acum, ca să stabilești vreo diferență de metrică temporală, mai întâi trebuie să fie concluzionată o diferență de lungime.
Ca să iasă raportul, adică d/t să aibă aceeași valoare numerică.
Dar tocmai ce ti-am spus "că ca" să poți stabili o diferență de lungime, atunci spațiul trebuie să fie euclidian, trebuie să aibă aceeași metrică, aceeași unitate de măsură, că să permită compararea distanțelor.
Și atunci, ca să poți constata vreo diferență de metrică temporală, cum ar veni relativist vreo dilatare temporală, spațiul ăla trebuie să fie considerat euclidian, să aibă aceeași metrică în ambele sisteme de referință.
Idem cu timpul.
Altfel nu poți.
Înțelegi ceva-ceva din ce vreau să spun?
Pentru că greșeala din expunerea ta este similară.
De aia îți dă ce îți dă în concluzie.
Desigur, stabilită empiric.
Distanța x are z unități de măsură, distanța y, are z' unități de măsură.
La fel și pentru timp.
Dacă tot nu sună vreun clopoțel în mintea ta, atunci ca să stabilești că distanța x este mai mare ca distanța y, diferită de x, asta o poți face comparând numărul unităților de măsură cuprinse în x și y.
Dar ca să poți spune ca x este diferit de y la nivel se distanță asta înseamnă să folosești aceeași unitate de măsură sau, cum îmi place mie să generalizez, spațiul în care sunt măsurate acele distanțe x și y are aceeași "metrică" indiferent că distanța x este măsurată față de un repet în mișcare și y față de un repet în repaus.
Dacă ai stabilit că două distanțe în spațiu sunt diferite, atunci acel spațiu are aceeași "metrică" pentru distanțele x și y.
Spațiul ăla este eucliduan.
La fel și cu metrica timpului.
Și uite legătura cu relativitatea restrânsă.
În condițiile constanței vitezei luminii, ca mărime scalară, nu vectorială, oricum nu discutăm vectorial acum, ca să stabilești vreo diferență de metrică temporală, mai întâi trebuie să fie concluzionată o diferență de lungime.
Ca să iasă raportul, adică d/t să aibă aceeași valoare numerică.
Dar tocmai ce ti-am spus "că ca" să poți stabili o diferență de lungime, atunci spațiul trebuie să fie euclidian, trebuie să aibă aceeași metrică, aceeași unitate de măsură, că să permită compararea distanțelor.
Și atunci, ca să poți constata vreo diferență de metrică temporală, cum ar veni relativist vreo dilatare temporală, spațiul ăla trebuie să fie considerat euclidian, să aibă aceeași metrică în ambele sisteme de referință.
Idem cu timpul.
Altfel nu poți.
Înțelegi ceva-ceva din ce vreau să spun?
Pentru că greșeala din expunerea ta este similară.
De aia îți dă ce îți dă în concluzie.
Dacă ai să compari (a compara înseamnă a examina pentru a stabili asemănările și deosebirile) un segment de pe un monitor cu diagonala de 120 cm cu un același segment de pe un monitor cu diagonala de 30 cm, vei constata că cele două segmnte nu sunt egale – segmentul de pe monitorul de 30 cm e de 4 ori mai mic (desi calculatorul îți spune că segmentul respectiv are aceeași dimensiune, indiferent de monitorul utilizat). La fel si în cazul timpului: dacă un mobil a parcurs în 4 minute segmentul de pe ecranul monitorului de 120 cm, atunci mobilul a parcurs într-un minut segmentul de pe ecranul cu diagonala de 30 cm. Deci dacă utilizezi aceleași unități de măsură (cele de pe ecranul de 120 cm), atunci constați că diferă numărul acestora de la un monitor la altul, iar dacă utilizezi același număr de unități de măsură pe ambele monitoare, atunci constați că diferă valorile unitățile de măsură respective de la un monitor la altul. Cam asta fac eu în videoclipul motionilasus ca să deduc relațiile (1), (2), (3): o simplă comparare a unei mișcări uniforme privită pe două monitoare de dimensiuni diferite. Iar această comparare nu are nicio legătură cu TR a lui Einstein. Deci sper să revii cu comentarii mai pertinente. Valabil și pentru Virgil-48, care și el mă acuză că încerc o confirmare a ”ipotezei TRG-iste”.
Animația din motionilasus este foarte reușită, felicitări pentru asta,dar nu corectează greșeala.
Revenim la ce ai explicat cu monitorul, bun și sugestiv exemplul, iar aici e baiul, din păcate.
Și iată mai jos de ce.
Începem cu paranteza explicativă de la început care trebuie completată.
Din punct de vedere fizic, a examina înseamnă a măsura.
Pai da și cum masori?
Desigur, stabilești o unitate de măsură etalon, firește, stabilită empiric și în funcție de nivelul de precizie pe care îl dorești, și te apuci să măsori câte unități de măsură intră în distanța x și câte în distanța y.
Și așa stabilești vreo diferență de lungime între x și y.
Revenim la monitoare.
Dacă segmentul (unitatea de măsură) cu care măsori monitorul de 30 de centimetri este de 4 ori mai mic decât segmentul cu care măsori monitorul de 120 de centimetri, atunci vorbim de o problemă de proportionalitate matematică, nu de o chestiune relativă.
În schimb,atât timp cât vorbești de (30 și 120) centimetri, atunci unitatea de măsură comună este centimetrul.
Ce te face să o consideri unitatea de măsură centimetrul, egal, dar diferit, doar pentru că distanța de 30 de centimetri este mai mică decât distanța de 120 de centimetri?
Adică dacă 30 de centimetri este mai mic decât 120 de centimetri, ce te îndreptățește să crezi că centimetrul din distanța de 30 de centimetri este tot de 4 ori mai mic decât centimetrul din distanța de 120 de centimetri?
Revenim la ce ai explicat cu monitorul, bun și sugestiv exemplul, iar aici e baiul, din păcate.
Și iată mai jos de ce.
Începem cu paranteza explicativă de la început care trebuie completată.
Din punct de vedere fizic, a examina înseamnă a măsura.
Pai da și cum masori?
Desigur, stabilești o unitate de măsură etalon, firește, stabilită empiric și în funcție de nivelul de precizie pe care îl dorești, și te apuci să măsori câte unități de măsură intră în distanța x și câte în distanța y.
Și așa stabilești vreo diferență de lungime între x și y.
Revenim la monitoare.
Dacă segmentul (unitatea de măsură) cu care măsori monitorul de 30 de centimetri este de 4 ori mai mic decât segmentul cu care măsori monitorul de 120 de centimetri, atunci vorbim de o problemă de proportionalitate matematică, nu de o chestiune relativă.
În schimb,atât timp cât vorbești de (30 și 120) centimetri, atunci unitatea de măsură comună este centimetrul.
Ce te face să o consideri unitatea de măsură centimetrul, egal, dar diferit, doar pentru că distanța de 30 de centimetri este mai mică decât distanța de 120 de centimetri?
Adică dacă 30 de centimetri este mai mic decât 120 de centimetri, ce te îndreptățește să crezi că centimetrul din distanța de 30 de centimetri este tot de 4 ori mai mic decât centimetrul din distanța de 120 de centimetri?
Am recitit ce ai scris.
Tot la concluzia că ai ajuns la ce ai ajuns pentru că ai schimbat "metrica" distantelor.
Una o masori într-o unitate de măsură, alta în altă unitate de măsură, în timp ce păstrezi "metrica" timpului.
De aia îți dă ce îți dă.
Relativitatea, în schimb, are un as în mânecă, constanța vitezei luminii, invariantă la schimbarea sistemului de referință, iar in analiza ta pleci inconștient și involuntar de la niște principii relativiste.
Tot la concluzia că ai ajuns la ce ai ajuns pentru că ai schimbat "metrica" distantelor.
Una o masori într-o unitate de măsură, alta în altă unitate de măsură, în timp ce păstrezi "metrica" timpului.
De aia îți dă ce îți dă.
Relativitatea, în schimb, are un as în mânecă, constanța vitezei luminii, invariantă la schimbarea sistemului de referință, iar in analiza ta pleci inconștient și involuntar de la niște principii relativiste.
Pagina 2 din 4 • 1, 2, 3, 4
Subiecte similare
» Noi, ăştia, pseudoştiinţificii, nu mai avem voie să facem apel la Galilei
» Deducerea Transformărilor Lorentz-Einstein
» Progresul Fizicii şi transformările care invariază torsiunea elementară
» Deducerea Transformărilor Lorentz-Einstein
» Progresul Fizicii şi transformările care invariază torsiunea elementară
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum