Forum pentru cercetare
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Ultimele subiecte
» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de CAdi Astazi la 00:18

» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de CAdi Astazi la 00:01

» Dialogul cu ChatGPT
Scris de virgil Ieri la 19:18

» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de CAdi Ieri la 13:04

» Deplasarea spre rosu a galaxiilor
Scris de CAdi Ieri la 12:05

» Despre așa zisa inteligență artficială (IA sau AI)
Scris de curiosul Ieri la 10:53

» Ce inseamna cercetare ?
Scris de CAdi Ieri la 10:45

» Ce este FOIP?
Scris de virgil_48 Ieri la 07:22

» Viitorul si pacea inca e in miinile noastre
Scris de Dacu Mar 20 Feb 2024, 14:41

» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Lun 19 Feb 2024, 21:13

» Marea teorema a lui Fermat.
Scris de curiosul Dum 18 Feb 2024, 10:25

» Pendulul
Scris de virgil_48 Dum 18 Feb 2024, 09:44

» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Vin 16 Feb 2024, 20:44

» Cum a dedus Newton legea gravitatiei
Scris de curiosul Vin 16 Feb 2024, 20:29

» Bancuri......
Scris de CAdi Vin 16 Feb 2024, 18:29

» Inteligența emoțională
Scris de curiosul Mier 14 Feb 2024, 19:54

» Defectul de masa si Quantum gravity
Scris de virgil_48 Lun 12 Feb 2024, 13:55

» Simetrie binomială
Scris de CAdi Dum 11 Feb 2024, 22:20

» Geometria numerelor prime
Scris de curiosul Dum 11 Feb 2024, 18:41

» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Dum 11 Feb 2024, 16:09

» Fotografia astronomica.
Scris de Razvan Sam 10 Feb 2024, 22:37

» NEWTON
Scris de virgil_48 Sam 10 Feb 2024, 16:28

» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Lun 05 Feb 2024, 12:25

» Cuantificarea mărimilor în fizica elicoidală
Scris de virgil_48 Lun 05 Feb 2024, 09:05

» Cum arată o undă?
Scris de eugen Dum 04 Feb 2024, 09:55

» Ce este campul ?
Scris de virgil_48 Dum 04 Feb 2024, 09:38

» Globalizarea
Scris de Abel Cavaşi Sam 03 Feb 2024, 05:41

» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Vin 02 Feb 2024, 20:17

» Legea Titus-Bode si Newton
Scris de virgil_48 Lun 29 Ian 2024, 21:20

» Caldura
Scris de CAdi Mar 23 Ian 2024, 09:24

Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la eugen în Laborator-sa construim impreuna
( 2 )


» Mesaj de la virgil în Ce fel de popor suntem
( 2 )


» Mesaj de la Razvan în Fotografia astronomica.
( 2 )


» Mesaj de la CAdi în Ce fel de popor suntem
( 2 )


» Mesaj de la eugen în Ce fel de popor suntem
( 2 )


Top postatori
virgil (12063)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
CAdi (11644)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
virgil_48 (10991)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Abel Cavaşi (7934)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
gafiteanu (7617)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
curiosul (6440)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Razvan (6146)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Pacalici (5571)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
scanteitudorel (4989)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
eugen (3708)
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 

Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Pacalici
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
CAdi
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
curiosul
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Dacu
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Razvan
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
virgil
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
meteor
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
gafiteanu
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
scanteitudorel
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 

Cei mai activi postatori ai lunii
curiosul
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
CAdi
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
virgil_48
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
eugen
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
virgil
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Dacu
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Razvan
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Abel Cavaşi
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 

Cei mai activi postatori ai saptamanii
curiosul
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
CAdi
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
virgil_48
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
virgil
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
Dacu
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 
eugen
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_lcapTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Voting_barTransformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Vote_rcap 

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 


Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 8 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 8 Vizitatori :: 2 Motoare de căutare

Nici unul

Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57

Transformările Galilei și Lorentz.

Pagina 4 din 4 Înapoi  1, 2, 3, 4

In jos

02092022

Mesaj 

Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Empty Transformările Galilei și Lorentz.




Considerăm trei puncte materiale O, O’, M, aflate în mișcare uniformă pe o direcție comună, astfel că în raport cu punctul O punctele O’ și M se deplasează în același sens cu vitezele constante v și respectiv u (v < u). Atunci, în timpul t măsurat începând din momentul inițial (t = 0) în care cele trei puncte se aflau în același loc inițial (x = 0), punctele M și O’ parcurg distanțele x, x1 exprimate de relațiile

                     (11)                                                x  =  u t              

și respectiv

                     (21)                                                x1  =  v t              

în raport cu punctul O, iar distanța x2 dintre punctele O’ și M este dată de egalitatea

                     (31)                                            x2  =  x  –  v t                  

Totodată, pe distanța x, timpul t dintre punctele O și M se exprimă sub forma

                     (12)                                             t  =  (1/u) x                  

deci ca un număr de x intervale de timp de mărime 1/u, timpul t1 dintre punctele O și O’ este dat de egalitatea

                      (22)                                           t1  =  (v/u2) x                  

acesta fiind alcătuit dintr-un număr de x intervale de timp de mărime v/u2, iar din (12) și (22) rezultă că timpul t2 dintre punctele O’ și M este dat de egalitatea

                      (32)                                        t2  =  t  –  (v/u2) x                  

Timpii t, t1, t2 dintre punctele O, O’, M sunt timpii dintre concurenți (mașini F1, de exemplu) care se calculează față de ”lider” în concursurile sportive de viteză – în cazul de față ”liderul” fiind punctul M. Dar dacă luăm în considerare și acești timpi, va trebui să avem în vedere că deplasarea ”în raport cu” un referențial în mișcare nu este totuna cu deplasarea ”în” refererențialul respectiv. Mai exact, în cazul de față punctele M și O’ se deplasează ”în” referențialul S cu origiea O, distanța și timpul dintre punctele O și M sunt date de relațiile

                    (1)                                   x  =  u t,   t  =  (1/u) x              

distanța și timpul dintre dintre punctele O și O’ se exprimă sub forma

                   (2)                                 x1  =  v t,   t1  =  (v/u2) x                

iar distanța și timpul dintre punctele O’ și M sunt date de egalitățile

                   (3)                       x2  =  x  –  v t,   t2  =  t  –  (v/u2) x              

Așadar, punctul M se deplasează conform (3) pe distanța x2 și în timpul t2 ”în raport cu” – nu ”în” – referențialul S’ cu originea O’. Dacă punctul M s-ar deplasa ”în” referențialul S’ cu originea O’, atunci distanța și timpul dintre punctele O’ și M ar fi date de relațiile

                    (1’)                                   x’  =  u t’,   t’  =  (1/u) x’              

distanța și timpul dintre punctele O și O’ s-ar exprima sub forma

                   (2’)                                 x’1  =  v t’,   t’1  =  (v/u2) x’              

și deci distanța și timpul dintre punctele O și M, calculate ”în raport cu” referențialul S, vor fi date de relațiile

                   (3’)                       x’2  =  x’  +  v t’,   t’2  =  t’  +  (v/u2) x’              

Însă distanța și timpul calculate ”într-un” referențial (adică x’, t’ și x, t calculate ”în” referențialele S’ și respectiv S) nu pot fi egale cu distanța și timpul calculate ”în raport cu” referențialul respectiv (deci cu x2, t2 și respectiv x’2, t’2 calculate ”în raport cu” referențialele S’ și respectiv S). Mai exact, acestea pot fi cel mult proprționale, adică factorul k din egalitățile

                  (4)                        x’  =  k (x  –  v t),   t’  =  k (t  –  (v/u2) x)          

și respectiv

                  (4’)                      x  =  k (x’  +  v t’),   t  =  k (t’  +  (v/u2) x’)          

nu poate fi unitar. Într-adevăr, sistemul de ecuații Cramer (4) are soluțiile (4’), sau invers, numai dacă factorului k îi atribuim valoarea neunitară

                  (5)                                       k  =  1/(1 –  v2/u2)1/2                        

În concluzie, transformările Galilei includ și o componentă temporală, atât în cazul schimbării doar a originii unui sistem de referință, conform cu relațiile (3) sau (3’), cât și în cazul schimbăriii sistemului de referință, conform cu relațiile (4) sau (4’). Pe de altă parte, dacă presupunem că u = c (unde c este viteza luminii în vid), deci presupunem că ”liderul” M este un semnal luminos, atunci formulele (4) și (4’) se identifică cu transformările Lorentz, k dat de (5) fiind în acest caz factorul Lorenz.
avatar
ilasus
Dinamic
Dinamic

Mulţumit de forum :
Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Left_bar_bleue10 / 1010 / 10Transformările Galilei și Lorentz. - Pagina 4 Right_bar_bleue
Numarul mesajelor : 100
Puncte : 10170
Data de inscriere : 14/03/2015
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...

Sus In jos

Distribuie acest articol pe: reddit

Transformările Galilei și Lorentz. :: Comentarii

Mesaj Mier 25 Ian 2023, 22:44 Scris de curiosul

Razvan a scris:Hai că vă dau eu simulare: 2 gemeni, unul rămâne pe Pământ, celălalt se deplasează cu o navă cu o viteză apropiată de viteza c;
în timp ce pentru geamănul de pe Pământ trec 10 ani, pentru geamănul de pe navă trec doar 5 ani!
Şi acum reciproc: geamănul de pe navă poate considera că el este cel în repaus relativ şi cel de împreună cu Pământul se deplasează faţă de el cu o viteză aproape c. În acest caz, în timp ce pentru geamănul de pe navă trec 5 ani, pentru geamănul de pe Pământ vor trece doar 2,5 ani!
Cum este posibil?

Situația se explică, în primul rând, inerțial, Razvane.
Desigur, în percepția mea.
Prin faptul că unul din gemeni a fost supus accelerației pentru a ajunge la o viteză apropiată de c.

Ca o mică paranteză, dacă ar exista ipotetic două planete Pământ, dar cu forță de atracție gravitațională diferită, și am pune doi gemeni unul pe Tera1, altul pe Tera 2, cel de pe Tera cu gravitație mai mare va îmbătrâni mai încet.

Ceva mai în profunzime, mi se pare a fi o problemă mai degrabă galileană decât relativistă, explicația constând în analiza inerțială a mișcării materiei, deși, întâmplarea "accidentală" face să poată fi explicată și relativist.

Iar eu aș explica lucrurile așa, plecând tocmai de la principiul relativității, prin faptul că comportamentul materiei este identic atât când este într-un câmp gravitațional, cât și când este supus unei accelerații mecanice.

Virgil zice el ceva cu procesele biochimice ș.a.m.d., dar lucrurile cred că se reduc tot la comportamentul particulelor cu masă de la nivel atomic, masa fiind măsura inerției unui corp.

M-aș rezuma la un model exemplificativ ideal de la nivelul atomului și întreb.
În momentul unei accelerații suplimentare față de cea generată de câmpul gravitațional,un electron se mișcă sau nu mai lent în jurul nucleului atomic?

Părerea mea este că da.

Iar atunci, dacă în momentul accelerației mișcările de la nivelul atomic sunt încetinite, atunci procesele biochimice sunt indirect încetinite.
Iar paradoxul gemenilor are în primul rând o explicație newtoniană, inerțială, aș zice eu, motiv pentru care, corelat cu principiul relativist al echivalenței dintre gravitație și accelerație, pe o Tera cu gravitație mai mare se îmbătrânește mai greu.

La fel se explică și experimentul cu ceasurile atomice.
Ăla pus pe avion a fost supus unei accelerații mecanice suplimentare și a rămas în urmă față de celălalt.

Sus In jos

Mesaj Mier 25 Ian 2023, 23:06 Scris de curiosul

virgil a scris:Timpul nu exista decat ca un raport intre spatiu si viteza
Mie personal, mi se pare cât se poate de corectă afirmația.
Eu personal sunt de părere că timpul nu există ca proprietate intrinsecă a naturii, ci este o modalitate prin care conștientul uman percepe și stabilește ordinea desfășurării evenimentelor percepute.
Iar aici este o chestiune care nu se poate demonstra alb pe negru, nici pro, nici contra, fiind doar o chestiune de percepție.

Dacă să presupunem că există timp fizic, ca proprietate a naturii, ar trebui să existe o interdependență între mișcarea materiei și curgerea timpului, mișcarea materiei fiind consecința curgerii timpului, iar materia ar fi ancorată în timp, starea de mișcare a acesteia fiind determinată de modul în care trece timpul.
Dacă ar exista timp fizic, că proprietate a naturii, atunci acesta ar determina "viteza" de mișcare a materiei.
Adică dacă timpul ar curge mai repede, mișcarea materiei ar fi mai rapidă, dacă ar curge mai încet, mișcarea materiei ar fi mai lentă.
Dar pare să nu fie așa, mișcarea materiei fiind determinată de forțe și inerție, motiv pentru care tind să cred că timpul este o formă de percepție în ordonarea mișcării materiei.

Paranteză, cam la fel e și cu spațiul la nivel de percepție, dar lucrurile se complică foarte mult aici, infinit de mic putând fi infinit de mare.

Sus In jos

avatar

Mesaj Mier 25 Ian 2023, 23:10 Scris de curiosul

Ca încheiere față de părerile de mai sus, galilean nu se poate ajunge la transformări relativiste, pentru că ele depind intrinsec de constanța vitezei luminii, aspect contradictoriu cel puțin cu principiul de compunere gaileiană a vitezelor, iar din acest punct de vedere, transformările Galilei nu sunt compatibile cu cele relativiste.

Sus In jos

avatar

Mesaj Joi 26 Ian 2023, 07:24 Scris de virgil_48

curiosul a scris:. . . . .

Iar eu aș explica lucrurile așa, plecând tocmai de la principiul relativității, prin faptul că comportamentul materiei este identic atât când este într-un câmp gravitațional, cât și când este supus unei accelerații mecanice.
Virgil zice el ceva cu procesele biochimice ș.a.m.d., dar lucrurile cred că se reduc tot la comportamentul particulelor cu masă de la nivel atomic, masa fiind măsura inerției unui corp.
M-aș rezuma la un model exemplificativ ideal de la nivelul atomului și întreb.
În momentul unei accelerații suplimentare față de cea generată de câmpul gravitațional,un electron se mișcă sau nu mai lent în jurul nucleului atomic?
Părerea mea este că da.
Iar atunci, dacă în momentul accelerației mișcările de la nivelul atomic sunt încetinite, atunci procesele biochimice sunt indirect încetinite.
Iar paradoxul gemenilor are în primul rând o explicație newtoniană, inerțială, aș zice eu, motiv pentru care, corelat cu principiul relativist al echivalenței dintre gravitație și accelerație, pe o Tera cu gravitație mai mare se îmbătrânește mai greu.
La fel se explică și experimentul cu ceasurile atomice.
Ăla pus pe avion a fost supus unei accelerații mecanice suplimentare și a rămas în urmă față de celălalt.
Discutati problema aceasta a "paradoxului gemenilor" si a timpului variabil
de parca ar fi fost dovedita. Este numai o idee S.F. pe care stiinta viitorului,
o va inlatura cu scuze ca si pe cea a geocentrismului.
Confirmarile pe care le aduc mercenarii teoriei au
alte explicatii, nu cele invocate de ei.. Se petrec dezechilibre fizice pe
perioadele accelerarilor, nu din cauza vitezei uniforme mari. Acestea sunt
apoi prezentate pentru fraieri drept confirmari.

Sus In jos

avatar

Mesaj Vin 27 Ian 2023, 20:02 Scris de curiosul

virgil_48 a scris:
Se petrec dezechilibre fizice pe
perioadele accelerarilor, nu din cauza vitezei uniforme mari.
Și pe perioada decelerației.
Decelerația este o accelerație în sens invers.
Am putea chiar "prelungi" principiul echivalenței.
Fără repere exterioare care să departajeze situația, comportamentul inerțial al masei este identic dacă se află în câmp gravitațional, dacă accelerează într-un sens pe o direcție sau decelerează în sens opus pe aceeași direcție.

În ce privește TRG fundamentată pe principiul echivalenței, problema este că acest principiu al echivalenței funcționează în cazul corpurilor cu MASĂ.
Ori lumina n-are masă.
Și întrebarea este dacă este corect fundamentată logic din acest punct de vedere, chiar dacă traiectoria luminii este curbată din perspectiva observatorului aflat în mișcare accelerată.

Sus In jos

avatar

Mesaj Vin 27 Ian 2023, 21:19 Scris de curiosul

Cam facem varză topicul lui Ilasus, dar pentru că, cel puțin pentru mine, el pleacă în demonstrația lui din start de la efecte relativiste, de aia a și ajuns la rezultatul la care a ajuns, dar nu poate vedea obiectiv lucrurile și eu nu mai am nici resurse să îi explic să înțeleagă asta, continuăm cu ce îmi mai trece prin minte acum vis-a-vis de relativitate.

Să fi făcut Einstein o greșeală de raționament atât de subtilă?
Sau greșesc eu?

Făcând o sinteză generalizată asupra cunoștințelor mele în ce privește TRG, fără să intrăm în analiză matematică, ci doar strict asupra principiilor logice prin care și-a fundamentat teoria, ceva, cel puțin pentru moment, îmi dă cu virgulă.
Principiul echivalenței.

Principiul echivalenței este strict referitor la comportamentul fizic al masei, de la care se generalizează că legile fizice trebuie să fie identice în orice sistem de referință.
Dacă ești într-un lift închis, fie că accelerezi cu 1g, fie că ești într-un câmp gravitațional de intensitate 1g, legile fizice sunt aceleași.
Problemă însă pare să mai fie una de perspectivă și doar legile fizicii newtoniene sunt aceleași, cele care țin de comportamentul masei sub acțiunea unei forțe.

În schimb lumina nu are masă.
Să considerăm că din perspectiva unui lift aflat în mișcare accelerată față de o direcție pe care se deplasează lumina, aceasta descrie o traiectorie curbă, la a generaliza, prin principiul echivalenței, că lumina ar trebui să aibă aceeași traiectorie în câmp gravitațional, mi se pare insuficient.

Mai mult, vorbim de un lift în mișcare accelerată față de direcția de deplasare a luminii, într-un caz, după care un câmp de atracție care produce un comportament al masei identic ca și în cazul de mai sus, dar față de care lumina nu se află în mișcare accelerată.
Vorbim de situații diferite în care nu se poate generaliza și echivala și comportamentul luminii.
Dar asta mai duce la o concluzie interesantă.

Sus In jos

avatar

Mesaj Vin 27 Ian 2023, 21:42 Scris de curiosul

Dacă, să presupunem totuși, că lumina este curbată pe direcția de acțiune a unui câmp gravitațional, explicația nu este neapărat una de curbură spațio-temporală, ci de modul în care interacționează ceea ce numim forță de gravitație cu materia, cu masă sau nu.
Se pare că și experimentul prezentat de Virgil în subiectul cu experimentul MM sugerează asta.
Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, TRG și TRS sunt modele matematice pur teoretice, în principiu, dar care reflectă doar un potențial comportament al naturii în funcție de perspectiva observatorului, nu unul absolut.
Nu sunt de neglijat și ignorat, pentru că realitatea depinde de modul în care este observată și percepută, dar nici nu pot fi puse în ramă pe post de "icoane" științifice.
În sfârșit...
Discutăm.

Sus In jos

avatar

Mesaj Sam 28 Ian 2023, 08:12 Scris de virgil_48

curiosul a scris:Dacă, să presupunem totuși, că lumina este curbată pe direcția de acțiune a unui câmp gravitațional, explicația nu este neapărat una de curbură spațio-temporală, ci de modul în care interacționează ceea ce numim forță de gravitație cu materia, cu masă sau nu.
Se pare că și experimentul prezentat de Virgil în subiectul cu experimentul MM sugerează asta.
Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, TRG și TRS sunt modele matematice pur teoretice, în principiu, dar care reflectă doar un potențial comportament al naturii în funcție de perspectiva observatorului, nu unul absolut.
Nu sunt de neglijat și ignorat, pentru că realitatea depinde de modul în care este observată și percepută, dar nici nu pot fi puse în ramă pe post de "icoane" științifice.
În sfârșit...
Discutăm.
Gravitatia este motivul real al curbarii despre care scrii.
Ea curbeaza si traiectoriile corpurilor, nu numai ale
particulelor.
Nu trebuie sa presupui ceva care este evident, tine de
fizica normala si are nevoie de floricele relativiste numai
pentru fanii de fake.
Curbura ST pe care o invoci in citat este de fapt SF.
Spatiul si timpul in Univers sunt doua marimi fara nici o
interdependenta.
Ideea este dece trebuie sa explici cu o poveste ceva ce
face parte deja din cunostiintele stiintifice dobandite in
secole, de omenire.

Sus In jos

avatar

Mesaj Dum 29 Ian 2023, 14:32 Scris de curiosul

Totuși, vitgil_48, trebuie să admitem faptul că legile fizicii newtoniene sunt aplicabile doar unui "spațiu local", doar în sistemul de referință în care au fost formulate, nu sunt aceleași și din orice alt sistem de referință.

Asta înseamnă că în percepția noastră ca observatori starea de mișcare, traiectoria, energia cinetică, impulsul etc, pot fi altele din alt sistem de referință, motiv pentru care apare necesitatea relativității percepției în generalizarea descrierii unor aspecte fizice, la schimbarea sistemului de referință.

Așa cum starea de mișcare a unui corp, fie ea și accelerată chiar, poate fi alta la schimbarea sistemului de referință, toate așa trebuie acceptat și faptul că, spre exemplu, o anumită distanță într-un sistem de referință, poate fi altă distanță din alt sistem de referință.
S.a.m.d.

Sus In jos

avatar

Mesaj Dum 29 Ian 2023, 16:07 Scris de virgil_48

curiosul a scris:Totuși, virgil_48, trebuie să admitem faptul că legile fizicii newtoniene sunt aplicabile doar unui "spațiu local", doar în sistemul de referință în care au fost formulate, nu sunt aceleași și din orice alt sistem de referință.

Asta înseamnă că în percepția noastră ca observatori starea de mișcare, traiectoria, energia cinetică, impulsul etc, pot fi altele din alt sistem de referință, motiv pentru care apare necesitatea relativității percepției în generalizarea descrierii unor aspecte fizice, la schimbarea sistemului de referință.

Așa cum starea de mișcare a unui corp, fie ea și accelerată chiar, poate fi alta la schimbarea sistemului de referință, toate așa trebuie acceptat și faptul că, spre exemplu, o anumită distanță într-un sistem de referință, poate fi altă distanță din alt sistem de referință.
S.a.m.d.
Asa va impiedica pe voi, cei cu preocuparea pentru sistemul de
referinta sa aveti curajul de a va baza pe ratiunea proprie!!!
Nu mai poti concluziona nimic fiindca nu esti sigur ca este
lafel si in alt sistem de referinta !     Laughing
Dar sistemele de referinta se includ consecutiv unul pe altul si
exista unul care este primul. Analizand in acel sistem afli
adevarul. I-ai spus "spatiul local".
Este sistemul cel mai apropiat de tine, cel in care te afli si totul
se petrece sub ochii tai. Restul este vrajeala inutila.
Este o nebunie indusa intentionat, ca sa nu mai poti avea
incredere in capacitatea ta de gandire si sa crezi ce ai primit
de la altii.

Sus In jos

Mesaj  Scris de Continut sponsorizat

Sus In jos

Pagina 4 din 4 Înapoi  1, 2, 3, 4

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum