Conversia totala a caldurii in lucru mecanic

Rezumarea primului mesaj :

Poate fi caldura transformata total in lucru mecanic?
Aceasta e o problema pe care fizica nu a reusit sa o rezolve si neputinta a declarat-o imposibilitate.Pe acest subiect am un studiu teoretic ce demonstreasa ca acest fapt e posibil.Mentionez ca teoria mea e in deplin acord cu toate legile fizicii.Principiul de baza a fost avizat de un institut de cercetare.George.

mm,nu cumva noi"nu putem vedea padurea din pricina copacilor"?
Din tot ce-am postat euin acest topic n-ai inteles nimic?
Vrei sa reluam subiectul ,pe bucati si sa-l" mestecam''bine?
Iti propun doar sa stam un pic si sa judecam doar cu mintile noastre,uitand de ce-au zis altii sau ce -au crezut ei.


Referitor la comprimarea lichidelor,important e doar faptul ca nu se genereaza caldura de compresie sau ca aceasta e neglijabila.Toate eforturile care apar intr-un astfel de proces se conserva.

Cand veti avea curajul sa priviti serios expunerile mele?

Daca ce scriu pe calalalt topic e o dovada vie de neseriozitate stiintifica,pentru acest subiect am la capatai un teanc de apeoape 1m de carti care nu au voie sa stea in biblioteca.In spatele acestor cautari sta munca mea anevoioasa de peste douazeci de ani.
Cred ca trebuie sa incep cu istoria acestei preocopari.
O fac cu urmatoarea ocazie.

Am inteles cate ceva. Nuu, nu doresc sa reluam subiectul "pe bucati" si niici sa facem "istoricul'. In oarecare masura, sincer cred ca vrei sa ne spui ceva important si deosebit. Ai drum deschis, exprima-te! Eu mai intreb cate ceva deoarece nu sunt din domeniul acesta si ma caznesc sa te urmaresc.
Locuiesti cumva in Craiova in apropiere de catedra de sport a universitatii?

Locuiesc intre Universitate si Facultatea de Mecanica.Apreciez efortul ce-l faceti pentru a intretine acest topic.
Ce trebuie sa fac eu e sa depun o cerere de brevet...,din pacate una singura nu acopera toate aplicatiile.In acelas timp,trebuie sa fac publica si teoria;examinatorii trebuie sa aiba o baza de pornire.
Necazul e ca nu am timpul necesar si daca,in cazul brevetarii,nu e un brevet international,n-am facut nimic.
Poate trebuie sa solicit iar sprijin guvernamental.Numai ca voi fi plimbat de la o usa la alta.Am fost uimit de cate semnaturi am putut sa vad pe prima cerere.Cert;nimeni nu-si asuma o astfel de responsabilitate.

Ca sa depui un brevet nu trebuie decat descrierea inventiei, intocmita si tiparita dupa regulile lor (OSIM-lui), publicate, deci accesibile. Se depune la OSIM, se plateste taxa de examinare si dupa aia astepti. Sunt si taxe de examinare rapida. Spun astea in ideea ca poate nu ai mai facut acest lucru.
La capitolul "pretentii" poti sa ceri sa ti se recunoasca toate aplicatiile. Candva faceam si eu asa ceva dar ma infuriam mereu ca-mi cereau bani pentru ca sa "examineze" dosarul. Basca te chemau sa vi sa discuti cu ei ca nu intocmisesi bine cererea de brevet, (aici puteau avea dreptate). Eu le faceam un cadeau si ei mai imi cereau si bani!? Asa ca m-am lasat. Treaba asta de regula nu e profitabila. Uneori este.
Nu trebuie sa depui nici o teorie explicativa. Oricum, daca vor observa ca inventia din descriere e un PER. MOB. o vor respinge sigur si f. repede. Nu e nevoie de semnaturi, sprijin guvernamental sau deschiderea usilor. E simplu (si cam lipsit de utilitate pentru autor). Daca se aplica, poti lua bani, daca nu, nu. Poti castiga si la LOTO.

Aplicatia in care rezulta un PM e una extrema, cand se foloseste o "sursa rece"artificiala.Daca "sursa rece"e naturala,atunci putem vorbi doar de motoare termice cu randament superior.Temperaturi de 150*k sunt cam greu de gasit pe Pamant dar,daca ne indepartam un pic...,si in spatiu e nevoie de energie.Ma gandesc la cat costa panourile fotovoltaice amplasate in spatiu si cu ce randament functioneaza.
In alta ordine;cu treaba asta nu-mi propun sa ajung milionar dar nici sa-mi irosesc banii proprii.

Ceva nu-mi place la "Amestecuri de gaze"...
"Studiul comportarii amestecurilor de gaze perfecte are la baza doua legi
principale stabilite la inceputul secolului al XIX-lea de catre Dalton si
Amagat".
"Legea lui Dalton,stabilita pe cale experimentala,se enunta
astfel:presiunea totala a unui amestec de gaze perfecte este egala cu suma
presiunilor partiale ale tuturor gazelor componente ale amestecului".

"Conform legii lui Amagat,volumul total al unui amestec de gaze
perfecte,aflate la aceeas presiune si aceeas temperatura,este egala cu suma
volumelor partiale ale gazelor componente".

Cu Dalton sunt de acord.Amagat putea mai mult.
Parerea mea:
Volumul total al unui amestec de gaze perfecte,aflate la aceeas presiune,este
egala cu suma volumelor partiale ale gazelor componente,indiferent de
temperatura.


Lucrez la demonstratie.

O demonstratie academica mi-e greu de dat acum .Lasand la o parte faptul ca trebuie sa-mi amintesc chestii pe care nu le-am stiut niciodata,altele sunt prioritatile mele acum.O demonstratie inginereasca:
Avem un Kmol de N2 (azot) la temperatura T1=1000K si presiunea de 1 bar.Acesta ocupa volumul 1V.Energia interna U1=21800,6 Kj
Un alt gaz este O2 (oxigen) in cantitate de 1/2 Kmol,temperatura T2=500K,presiunea 1 bar.Volumul ocupat e 1/4 V.U2=10567,5 x 1/2=5283,75 Kj.
Amestecul acestor doua gaze,la presiunea de 1 bar va avea energia interna U3=U1+U2=21800,6+5283,75=27087,35 Kj
Temperatura la care 1 Kmol de N2 si 1/2 Kmol de O2 au impreuna energia interna U3,comform tabelelor,este T3=833K.Aceasta este temperatura de echilibru a amestecului (empirica).
La aceasta temperatura avem pentru N2 volumul de 0,833V si pentru O2 volumul de o,4165V.
Volumul amestecului este 0,833V+0,4165V=1,2495V
Suma volumelor inainte de amestec e 1V+0,25V=1,25V.
Demonstratia verifica afirmatia:
Volumul total al unui amestec de gaze perfecte,aflate la aceeas presiune,este
egala cu suma volumelor partiale ale gazelor componente,indiferent de
temperatura.
Tabelele utilizate sunt din TERMODINAMICA TEHNICA
Autori: C.A.Vasilescu, V.Pimsner, A.Petrovici

Si care e intrebarea?

E doar ceva ce tine loc de demonstratie le amendamentul adus legii lui Amagat

O demonstratie pertinenta pentru amestecul a doua gaze ideale, biatomice,cu temperaturi diferite:
Avem un mol de gaz la temperatura T1=1000K.
Alt gaz are 1/2 mol si temperatura T2=500K.
Energia interna U=5/2vRT unde
v=numarul de moli
R=constanta=8,314J/grad mol
U1=5/2x1x8,314x1000=20785J
U2=5/2x1/2x8,314x500=5196,25J
Energia interna a amestecului U3=U1+U2=25981,25J
Temperatura amesteculuiT3=U3/2,5vR=25981,25/2,5x1,5x8,14=
=833,33K
La aceasta temperatura,volumul primului gaz raportat la volumul acestuia la 1000K este V1"=0,8333V1
Volumul celui de-al doilea gaz este V2"=0,4165V1
Volumul amestecului V3"=V1"+V2"=),8333+0,4165=1,2498 V1
Volumul gazelor inainte de amestec V1=1V1 si V2=1V1x1/2x(500/1000)=0,25V1 V1+V2=1,25 V1

Diferentele dintre prima demonstratie si aceasta e ca la prima s-au folosit gaze reale(O2 si N2).Comportamentul gazelor reale difera de cel al gazului ideal.
In ambele cazuri,constatarea mea e demonstrata.
In acest topic incerc,in masura puterilor,sa adopt o gandire profunda.
Creerul meu functioneaza si periferic;rodul acestei "gandiri" in vedeti pe alte doua topice.(Functionez la capacitate)

Din "Probleme de termodinamica" autor A.Hristov:
"Legea lui Dalton:presiunea unui amestec de gaze este egala cu suma presiunilor partiale ale gazelor componente.Prin presiune partiala a unui component se intelege presiunea pe care ar exercita-o acel gaz component daca ar ocupa singur intregul volum al amestecului la aceeas temperatura, adica abstractie facand de prezenta celorlalte gaze din amestec."
Eu consider ca:presiunea unui amestec de gaze este egala cu suma presiunilor partiale ale gazelor componente,indiferent de temperatura gazului component. Pana la demonstratie,credeti-ma pe cuvant!

Va intrebati ce importanta au aceste constatari?
Acum mai bine de douazeci de ani,o cerere de brevet mi-a fost respinsa pentru ca n-am stiut sa fac aceste demonatratii.Problema a fost considerata"in coada de peste".

Demonstratie:
Avem trei volume de gaz perfect biatomic,egale V1=V2=V3=V,la temperatura T1=1200K
V1=3bar, V2=6bar si V3=9 bar.
Comform legii lui Dalton,presiunea amestecului la volum V=3+6+9=18 bar.
Daca V1 are 1mol,atunci V2 are 2mol si V3 are 3mol

Luam pentru acelas volum V si aceleas presiuni,trei gaze cu temperaturi diferite. V1"=V2"=V3"=V
V1"=3bar si T1"=1500K
V2"=6bar siT2"=900K
V3"=9bar si T3"=600K

V1" are 0,8 mol, V2" are 2,(66)mol si V3"are 6mol.

Energia interna a volumelor U=5/2vRT

U1=24942J , U2=49884J , U3=74826J

U1"=24942J ,U2"=49884J , U3"=74826J

U amestec=24942+49884+74826=149 152J
T amestec=768,372K

Presiunile partiale la aceasta temperatura sunt:
P1"=1,56744 P2"=5,12248 P3"=11,52558
P1"+P2"+P3"=1,56+5,12+11,52=18,2 bar
P1+P2+P3=3+6+9=18 bar

Legea energiei interne a gazelor perfecte(legea lui Joule)

"Experienta lui Joule demonstreaza ca pentru gazul perfect energia interna nu depinde de presiune si volum,ci este functie numai de temperatura."
Aceasta lege e valabila pentru un sistem inchis(nu schimba substanta cu exteriorul).
Intr-un sistem deschis(schimba substanta cu exteriorul)parerea mea e ca:
-daca mentinem presiunea constanta,energia interna esre functie de volum si nu depinde de temperatuea.
-daca mentinem volumul constant,energia interna este functie de presiune si nu depinde de temperatura.
Argumente
Energia interna este:
- U=5/2vRT pentru sistemul inchis
- U=5/2pV pentru sistemul deschis
Constanta 5/2 este pentru gaz biatomic-pentru monoatomic este3/2
Mentionez ca aceste constatari nu le-am gasit prezentate in nici o lucrare.

Fara sa ma pricep, intreb si eu: care ar putea fi utilitatea practica a acestei observatii?

Largirea ariei de aplicabilitate a unei legi vi se pare lipsit de importanta practica?
Am mai spus;pentru ca n-am stiut sa fac demonstratiile de mai sus,mi-a fost respinsa o cerere de brevet.
Cu aceste observatii atrag atentia ca putem utiliza caldura cu potential termic coborat,cu acelas efect ca si cea cu nivel termic ridicat,in producerea de lucru mecanic.
Mai important e ca aceste"prostii" sa ajunga in mintile celor tineri;vor sti mai bine ca mine ce sa faca din ele.eu nu fac decat sa arunc o raza palida acolo unde EI vor face LUMINA!

Am spus ,nu stiu pe unde, ca principiul II e cladit pe o premiza falsa.
Falsa premiza e ciclul Carnot! Faptul ca e ciclul teoretic(cunoscut) ce realizeaza cel mai mare randament,lasa impresia de cel mai bun ciclu posibil.Cat e de bun,nu pot sa va demonstrez mai repede de-o luna.
Remarc doar faptul ca la un randament ridicat,extrage mult din putin si la un randement scazut,putinul care-l extrage e poate mai mare decat in primul caz.Un alt ciclu(nu neaparat mai bun)va schimba optica si intreg rationamentul principiului II va trebi revizuit.

atrag atentia ca putem utiliza caldura cu potential termic coborat,cu acelas efect ca si cea cu nivel termic ridicat,in producerea de lucru mecanic.

Banuiesc ca te-ai referit la sursa calda si sursa rece. Aprecierea de calda sau rece depinde de temperatura de referinta; practic am doar sursa. Deoarece cu o singura sursa nu prea am ce face interes practic prezinta exploatarea diferentei de temperatura dintre doua surse diferite.
Nu stiu daca ciclul Carnot asigura cel mai bun randament, parerea mea este ca randamentul depinde exclusiv de pierderile tehnice din sistem si nu de tipul ciclului. Daca aceste pierderi sunt limitate f. mult nu vad de ce nu s-ar putea ajunge la 99% randament. Ca exemplu, daca la un motor cu explozie atasez o turbina, randamentul poate creste cu pana la 30%. Recuperarea facandu-se exclusiv din energia cinetica a gazelor si deloc din caldura (delta t fata de mediu) ce se pierde odata cu gazele. Adevarul este ca nu ma pricep.

In ciclul oricarui motor termic,vinovata pentru randamentul scazut este compresia.Ea consuma o mare parte din travaliul produs prin destindere si genereaza caldura de compresie care ramane in sistem.Pe acest aspect ma axez in teoria mea si caut sa elimin neajunsul.

Vad ca esti "at the point". Dar inca nu ai eliminat acest neajuns, banuiesc eu din postarile tale, nu-i asa?

Ba da;pot demonstra un ciclu teoretic care nu necesita aport de lucru mecanic din afara sistemului (doar produce,nu consuma).Revenirea la starea initiala(dupa destindere)se face doar prin schimb de caldura cu mediul.Pe baza acestui ciclu,pot realiza (teoretic)un proces care sa realizeze randament unitar.In aplicatia practica,sistemul trebuie accelerat si pentru asta consuma LM dar acesta se conserva(ramane in sistem).

pot demonstra un ciclu teoretic care nu necesita aport de lucru mecanic din afara sistemului (doar produce,nu consuma).

Scuza-ma, dar nu te cred. Eventual s-ar putea demonstra doar pe baza unor "jocuri de cuvinte" (si de intelesuri) pe care lb. romana le permite.

Vreau sa comunicam prin mail.

[Uita-te la mesagerie. mm]

George, dupa cum am promis, incerc sa ma tin de cuvant[si de studiul termodinamicii] si ma voi referi deocamdata doar la mesajul tau din 28 mai.

Am dat peste o Chimie in care in primul sau capitol sunt tratate f. bine, cu acuratete, concis, legile de baza, printre care si legile amestecurilor de gaze, Dalton si Amagat. Redau aici exact formularile lor din carte:
"Presiunea totala a unui amestec de gaze in starea perfecta este egala cu suma presiunilor partiale ale gazelor componente. Σp_i = p"
Respectiv,
"Volumul total al unui amestec de gaze in starea ideala este egal cu suma volumelor partiale ale gazelor componente. V = ΣV_i"
Dupa cum se poate constata cu usurinta, "nici vorba" de cuvantul temperatura in cele doua enunturi. Din enunturile date de tine in postarile anterioare si eu cam la acelasi lucru ma gandisem. Nici una din cele doua legi nu depinde de temperatura. Asa ca o demonstrare a cestui lucru e o "tautologie stiintifica".
Referirile care se fac cu privire la temperaturile gazelor respective sunt doar niste precizari secundare, redundante, de natura practica, ce nu afecteaza cele doua legi ci privesc doar valorile numerice ale "grupurilor de partiale" [este evident ca "presiuni partiale" si "volume partiale" ale unor gaze diferite trebuie considerate pentru toate gazele la o aceeasi temperatura de masurare si pentru a evita greseli de interpretare cand unii utilizatori ar putea aduna "partiale" masurate din neatentie la temperaturi diferite, se atentioneaza redundant acest lucru].

In continuare, ai apreciat volumul unui 1/2 Kmol de oxigen la valoarea 1/4V, printre altele si datorita temperaturii (jumate din cea a azotului) , conform legii Gay-Lussac, o lege a gazelor perfecte unde volumul gazelor din amestec este zero la temp. -273,16 K. La gaze reale acest lucru e imposibil (volum zero) , prin urmare mixand cazul gazelor reale din problema cu legea "perfecta", rezultatele unei "demonstratii" bazate pe aceasta mixtura sunt extrem de relative si neconcludente. [E foarte probabil ca linia dreapta din diagrama VOt , ce reprezinta legea G-L, nu e chiar dreapta pentru cazuri reale.]

Pentru Legea lui Dalton,enuntul e dat pentru un amestec de gaze deja constituit;e normal ca ele sa aiba aceeas temperatura.
Dar,daca amestecam volume egale de gaze diferite,aflate la temperaturi si presiuni diferite,intr-un volum egal cu volumul fiecarui gaz component,atunci P=P1+P2+...+Pn

Pentru Legea lui Amagat,peste tot am intalnit numai referiri la "gaze perfecte aflate la aceeas temperatura si aceeas presiune".Daca ati gasit o exprimare care nu conditioneaza cu temperatura,e foarte bine.
Ce facem cu enunturile din celelalte publicatii?
Cu stuma,george

daca amestecam volume egale de gaze diferite,aflate la temperaturi si presiuni diferite

Pai exista posibilitatea ca inainte de a le amesteca sa le aducem pe fiecare, separat, la una si aceeasi temperatura.

Enunturile celelalte, din celelalte publicatii, am spus deja, e o formulare redundanta pomenirea temperaturii si la ea se poate renunta fara afectarea legii. Asta e parerea mea de nespecialist dar nu cred ca ma insel. [Fara sa fi avut la dispozitie diagrama legii G-L in coordonate VOt pentru gaze reale, am dedus ca nu poate fi linie dreapta din imposibilitatea ca un volum sa devina zero la zero absolut.] Atentioneaza-ma daca am gresit.

"Presiunea totala a unui amestec de gaze in starea perfecta este egala cu suma presiunilor partiale ale gazelor componente. "
Respectiv,
"Volumul total al unui amestec de gaze in starea ideala este egal cu suma volumelor partiale ale gazelor componente. "

Ambele legi se refera la un amestec de gaze existent.E normal ca temperatura componentelor sa fie aceeas.

Ce vreau eu sa explic,se refera la gazele ce compun amestecul,inainte de amestecare.E altceva.
Interesant ar fi sa amestecam gaze diferite,cu presiuni,volume si temperaturi diferite.
Ce va iesi?Putrm gasi o relatie de calcul simpla?

Voi continua subiectul analizat anterior (problema ta).
Ai folosit apoi formula de calcul pentru U1 si U2 [=5/2*vRT], valabila pentru gaze ideale doar. Din suma lor, U3 , ai scos cu aceeasi formula temperatura amestecului, T3.
La gaze reale formula respectiva e aproximativ aceeasi dar numai pe anumite intervale de temperaturi. Exemplele alese de tine (atat gazele cele doua cat si temperaturile lor) au fost convenabile demonstratieie tale. Daca alegeai insa altele si alte temperaturi, diferentele ar fi putut fi f. mari si demonstratia nu ar fi iesit.
Pe scurt, C_v, caldura molara, (egala cu 5/2*R~=5 cal/mol.K) variaza destul de mult in functie de temperatura (deci nu mai e o constanta) si dau exemplul pe care il am la indemana - caldura molara a hidrogenului care ar trebui sa fie 5 cal/mol.K ca in problema noastra, variaza intre 3 si 7! Functie de temperatura si de miscarile diferite pe care moleculele de gaz le fac la temperaturi diferite.
Prin urmare, la gaze reale, legile Dalton si Amagat depind si de temperatura. Ceea ce eu nu am stiut. Demonstratia ta, in aceste conditii devine imposibila.

La intrebarea din postarea ta dinainte, "relatia de calcul simpla" deja apare cand, inainte de amestecare, le aduci separat pe fiecare la aceeasi temperatura, asa cum am propus deja si eu (in necunostinta de cauza).
In alta ordine de idei, termotehnica asta mi se pare a fi excesiv de complicata si deduc ca tocmai din pricina lipsei de formule exacte (care sunt doar cele de la gaze ideale). Aceasta imprejurare necesita, in schimb, foarte multa inginerie /citeste: masuratori/ si numai daca practici asa ceva poti face studii corecte, inovatii sau inventii. Trebuie sa fi "prins" acolo inauntrul meseriei si nu in orice structura.

Avem n gaze ideale cu parametrii de stare (P,V,T) diferiti.
G1 cu P1 ,V1, T1;
G2 cu P2, V2, T2;…Gn cu Pn, Vn, Tn.
Amestecam gazele si obtinem
G0 cu P0, V0, T0.
Legea generala a amestecului de gaze. (legea lui george)
P₀V₀=P₁V₁+P₂V₂+…+P_nV_n
Legea lui Dalton
V0=V1=V2=…=Vn => P0=P1+P2+…+Pn
Legea lui Amagat
P0=P1=P2=…=Pn =>
V0=V1+V2+…+Vn
Pentru gaze reale se introdoc corectii (van der Waals)

Cred ca am inteles pana la urma, punctul tau de vedere. E clar ca “demonstratia ta” nu este valabila la modul general. Insa pe baza de calcule, tabele, plus o alegere convenabila a gazelor reale folosite, cat si a temperaturilor lor (de plecare) se pot gasi situatii, sau cel putin o situatie, in care demonstratia ta sa “mearga” si sa nu existe dependenta de temperatura , pe care urmaresti sa o obtii. Recunosc ca un mi-e prea clar de ce te-ar ajuta la ceva aceasta situatie.

In ce priveste “legea lui george”, nu stiu ce sa zic, o fi ceva similar cazului precedent?

“legea lui george”,luati-o ca pe o gluma care poate sa prinda.Aceasta "constatare" reuneste cele doua legi ale amestecului de gaz.Prezentarea ce v-am facut-o,era "nou nascuta".Sper sa am timp s-o cizelez si s-o dau spre recunoastere celor in masura s-o faca.Insemnatatea ei poate avea consecinte nebanuite acum.Ce ma intriga in fizica pe care incerc s-o inteleg(termodinanica) e saracia de idei.Sunt aceleasi principii si legi repetate de 200 de ani fara ca cineva sa se oboseasca sa schimbe macar o virgula.Daca toata fizica ea asa,e grav.NU!Nu e peste tot la fel.In toatate celelalte domeniiin in care e vorba de marimi ordonate,lucrurile sunt clare;pot fi inregimentate.Temperatura e definita ca o masura a dezordinii;e normal ca tot ce depinde de ia sa fie insubordonabil.
Poate de cineva o definitie a focului? Eu stiu ce este dar ,daca sunt intrebat ,nu stiu sa spun!
Ca acest fenomen sa fie inteles,o viata de muritor nu e de ajuns.Si daca totusi cineva pricepe ,trebuie inainte sa se intample multe;o constelatie intreaga de evenimente pregatitoare inainte de examenul suprem.Eu,am primit "sarutul focului"...,acum ,frati de cruce fiind,avem intelegere si respect reciproc.Tot ce-am scris aici ,doar mm pricepe...

Dati-mi valori pentru n gaze ideale (P,V,T) si verificam Legea generala a amestecului de gaze.

Vreau sa precizez ca « am priceput » inclinatia/chemarea si entuziasmul pe care le ai. Din pdv tehnic ma canonesc sa pricep exemplele-probleme pe care le-ai dat si nu le pricep.
O data, n-am priceput la o prima verificare sumara (cand mi-am exprimat rezervele mele cat de delicat am putut) iar acum, revenind asupra aceleiasi probleme, constat ca nu am un minim de carti – material documentar in sprijinul meu pentru o asemenea verificare. Astfel, cu mare greutate am dat peste un capitol de termo intr-un Dubbel (M.I.) unde am gasit un tabel cu valori pentru caldura molara medie la presiune constanta (Cmp) pentru oxigen si azot (considerate insa ideale!?).
In problema ta ai dat valorile U1=21800,6 kJ respectiv, U2=21135/2/2 kJ, ceea ce reprezinta coeficientul Cmv inmultit cu T. Prin urmare valorile 21,8 si 21,1 adunate cu 8,314 ne dau exact Cmp, adica: 30,11 si 29,45 [kJ/kmol*K]
Din tabelul gasit de mine rezulta valorile: 30,47 si 30,03 adica o diferenta destul de mare. Nu stiu daca acesti coeficienti sunt corecti sau cei pe care i-ai dat tu (ori nici unele). In continuare, incercand sa verific temperatura T3, am constatat ca nu am cum. Asa ca desi am unele semne de intrebare, nu le pot verifica din insuficienta/lipsa de documentare.
Nu-ti fa probleme cu privire la “saracia de idei” pe care se bazeaza Termodinamica , e la fel si in Fizica sau altele. Stiinta e foarte tanara si iata, deja ne putem anihila impreuna cu tot cu planeta.