Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor. (secţiunea 1)

Rezumarea primului mesaj :

Cu acest topic incerc sa trezesc interesul unui licentiat cu pregatire deosebita
in mecanica teoretica ce ar citi aici, pentru o tema care consider ca poate
prezenta interes, daca este luata in serios.
Am sa arat foarte pe scurt despre ce este vorba si daca intereseaza pe
cineva, voi continua. Nu are nici o legatura cu teoriile elicoidale. Capitolul
care consider ca ar lipsi din mecanica teoretica, este apropiat de mecanica
punctului material, dar cu o directie care in prezent nu intereseaza, ba poate
il face chiar utopic. S-ar putea numi Mecanica fluxului omogen izotrop de
particule si actiunea acestuia asupra corpurilor. Nu discutam daca exista
undeva astfel de flux, identificarea sa in Univers sa se intrezareste deja.
Ce ar evidentia descoperirea acestuia, veti putea urmari in continuare.
Nu trebuie sa va mai spun ca am nevoie de ajutor din cauza nivelului meu
precar de cunostinte(mai bine zis amintiri) in domeniul enuntat.
Subiectul constituie continuarea unui topic de pe Scientia.ro, numit "Ar putea
fi gravitatia un fenomen mecanic?" care acolo a fost primit cu ostilitate.
Sper sa gasesc mai multa intelegere si rabdare aici, cat si sansa de a atrage
atentia unui binevoitor cu pregatirea necesara.

Gravitonul a scris:Ok, sadang (?). Ne revedem in Luna.

Omule din Luna, mi-ar place sa am nivelul lui Sadang macar la
limba engleza. Aici te-ai inselat sigur, dar fara consecinte.
Mai fac o data o precizare generala in legatura cu campul
gravitational si FOIP, asa cum vad eu confruntarea.
Cele doua sunt niste imagini diferite a aceluiasi fenomen,
formulele si cele mai multe din rezultatele dobandite
de stiinta actuala fiind valabile. Singurul punct in care se
deosebesc, este acela al resursei de energie care le asigura
functionarea. De aceea s-au straduit fondatorii campului sa
arate ca nu se consuma energie pentru curbarea traiectoriilor.
Daca energia aceasta provine din corpuri, este o resursa
limitata si se termina, cu consecinte evidente.
FOIP poate detine toata sau o parte din energia intunecata,
sub forma de energie cinetica, care este o resursa
incomparabila cu cea a corpurilor de materie barionica.
Si ar putea fi, cum am mai spus, o energie recuperabila.
Daca va mai interveni ceva, sau cineva cu ceva nou, voi reveni.

virgil_48 a scris:FOIP poate detine toata sau o parte din energia intunecata,
sub forma de energie cinetica, care este o resursa
incomparabila cu cea a corpurilor de materie barionica.

Bravo, ai şi descoperit o formă de interacţie dintre dark matter şi materia barionică, alta decât cea gravitaţională!    
Fizicienii ăştia  lucrează cu toţii pentru conspiraţii secrete şi caută să ne prostească, dar adevărul ăsta simplu sare în ochi!

Te propun pentru premiul Nobel!  

P.S. Nu-i aşa că FOIP poate fi o sursă de free energy? De-aia nu vor savanţii să-i recunoască existenţa!

Aaa, deci asta era! Savantii ticalosi de la mana guvernelor au ticluit-o de acum sute de ani! Ne-au prostit cu legea asta a conservarii energiei ca sa ne faca dependenti de marile companii! Pai zi dom-le asa, ca sa stiu cu cine discut.

asds a scris: 
P.S. Nu-i aşa că FOIP poate fi o sursă de free energy? De-aia nu vor savanţii să-i recunoască existenţa!

Stii de cate ori am scris asta? Sau poate credeai ca ai gandit
si tu ceva? Renunta, memoratul este mai comod si nu te
expune la intrebari.
Savantii ar afla ei repede adevarul, dar nu se pot opune celor
ce ii finanteaza. Ai sa afli tu cum merge treaba, nu este simplu
nici sa fii savant. Cat despre propunere iti multumesc. Sper sa
fii luat in seama!

gravitonul a scris:Aaa, deci asta era! Savantii ticalosi de la mana guvernelor au ticluit-o de acum sute de ani! Ne-au prostit cu legea asta a conservarii energiei ca sa ne faca dependenti de marile companii! Pai zi dom-le asa, ca sa stiu cu cine discut.

Ai vazut ca nu este foarte greu? Ai inceput sa intelegi.
Numai ca nu savantii sunt de vina, poate nici guvernele.
Dusmanul adevarului se numeste corporatism, ai sa
accepti si tu pana la urma. Si isi face jocul din sec XX, de
unde ai venit cu sute de ani?
Credeam ca voi avea cu tine discutii interesante sau deloc.
Ai stiut de la inceput cu cine discuti, nu te mai arata
surprins. Dar in lipsa argumentelor, apar adesea discutii
colaterale neprincipiale, asa se intampla pe un forum.
Vezi cum ai procedat? Legea conservarii energiei este buna,
numai ca teoria campului o intoarce impotriva sensului ei.
Si adaug din nou: este parerea mea, cine nu intelege sau
nu este de acord, o poate ignora! Dece sa te stresezi pentru
un fleac? Sau lupti pentru o "cauza"?
Amintesc din nou ca Mecanica FOIP isi cauta un dezvoltator,
cunoscator avansat al mecanicii teoretice.

virgil_48, nu te antrena şi tu în „discuţii colaterale”. Doar ştim ce obiectiv au vizitatorii noştri pe acest „bălegar fertil”. Încearcă să te rezumi la argumentele ştiinţifice. Trebuie să recunoaştem că încă nu ai aprofundat toate întrebările care ţi s-au pus şi toate răspunsurile care ţi s-au dat. Cel puţin, asta e părerea mea. Eu încă sunt nemulţumit de răspunsurile tale. Ţi-am vorbit despre relevanţa „corpurilor” cu masă de repaus nulă şi nu am simţit că le-ai fi dat importanţa cuvenită.

Abel Cavaşi a scris:virgil_48,  Ţi-am vorbit despre relevanţa „corpurilor” cu masă de repaus nulă şi nu am simţit că le-ai fi dat importanţa cuvenită.

Abel, fizica mea nu ajunge pana la acele corpuri, este mai
mica. Nu cred ca am discutat niciodata decat de corpuri reale,
in conditiile fizicii elementare. Daca ai tu ceva relevant in
legatura cu asta, poti sa-mi explici si mie. Acum ma straduiesc
sa elaborez pe intelesul tuturor si in conditii cat mai greu de
negat, demonstratia aceea care a fost evaluata la 2 lei.
Se refera la consumul de energie si producerea de lucru
mecanic, la parcurgerea unei traiectorii circulare. Sper sa
raspunda cat mai multor intrebari primite.

Şi eu mă refer la corpuri reale, altfel n-ar avea niciun sens toată filozofia mea. Doar că la mine corpurile reale sunt alcătuite din asemenea „corpuri” fără masă de repaus. Asta ar fi echivalent cu a spune că în lume nu există substanţă, ci numai câmp.

Abel Cavaşi a scris:Şi eu mă refer la corpuri reale, altfel n-ar avea niciun sens toată filozofia mea. Doar că la mine corpurile reale sunt alcătuite din asemenea „corpuri” fără masă de repaus. Asta ar fi echivalent cu a spune că în lume nu există substanţă, ci numai câmp.

Imi pare rau, Abel, mintea mea nu opereaza cu asa ceva si
nu stiu la ce foloseste. Am mai auzit o nazbatie cu masa de
repaus a fotonului, cine vrea sa creada in astfel de magii
este liber. Daca ai obsevat eu nici campul nu il consider ceva
real ci numai un substitut nereusit pentru FOIP.

Iar mă bag în seamă neîntrebat, dar o fac pentru că anumite aspecte au o dependență, cel puțin logică, pentru a putea fi implicate.
Dacă chiar considerați băgare în seamă intervențiile mele, e suficient să-mi spuneți, fără jenă, curiosule, stai cuminte acolo că situația te depășește. Nu te mai băga și este suficient să mă facă să nu mai intervin.

Din punctul meu de vedere,
problemei lui virgil_48 îi trebuie atribuite, și analizate până în cele mai mici detalii, cauzele logice implicative.

Dacă presupunem că pentru menținerea traiectoriei orbitale a satelitului, acesta consumă energia câmpului gravitațional, aceasta este fie produsă, fie este energie pură.

În ambele cazuri, cum este produsă această energie, ca să poată fi măcar fundamentată presupunerea conform căreia satelitul consumă energia câmpului pentru menținerea traiectoriei orbitale.

Care energie ? Aia, a câmpului ?
Cine produce energia aia ?

Mi se pare mult mai logic să stabilești pentru început fundamentul pe care se bazează o ipoteză și abia după aceea să o justifici în continuare.
Fără un fundament pe care să se bazeze o ipoteză, mi se pare absolut irațional să-i oferi o consistență logică.
Nu poți să bazezi o ipoteză, oferindu-i o consistență mai profundă, pe baza altei ipoteze, este irațional.

Părerea mea.

Metaforic, logica este aceeași cu a situației :
Vreau să mă duc la piață.
Dar dacă mă duc la piață o să dea o mașină peste mine.
În concluzie, nu mă mai duc la piață.
Este obiectiv și consistent justificată decizia de a nu mă duce la piață ?

Evident, este irelevantă compararea, dar situația logică este aceeași.
Pentru că am bazat concluzia pe o ipoteză.

curiosul a scris:Iar mă bag în seamă neîntrebat, dar o fac pentru că anumite aspecte au o dependență, cel puțin logică, pentru a putea fi implicate.
Dacă chiar considerați băgare în seamă intervențiile mele, e suficient să-mi spuneți, fără jenă, curiosule, stai cuminte acolo că situația te depășește. Nu te mai băga și este suficient să mă facă să nu mai intervin.

Nu te gandi la asa ceva! Acum sunt intr-o
oarecare criza de timp. Vom discuta.

Mulțumesc!
Chiar începeam să-mi pun problema dacă nu cumva încep să am o problemă, să deviez, iar ceea ce mie mi se pare logic să fie de fapt o ceva ce nu se încadrează în normalul rațiunii umane.

Nu vreau să par că mă las dus de val,
dar trebuie să ne întrebăm și cauzele situației următoare.

Cumva, undeva există formă de energie.
Cum poate fi această energie consumată ?

Întreb asta pentru că nu cred că energia în sine este importantă, ci rolul ei în modul în care corpurile/particulele interacționează.

Dar, firește, cauza este cel puțin la fel de importantă ca efectul.
Pentru că niciuna, cauza sau efectul, nu poate fi justificată fără cealaltă.

Energia, virgil, este un fel de monedă de plată, este modul în care natura stabilește valoarea, însemnătatea lucrurilor ce o compun și modul pe care l-a ales natura să diferențieze valoarea serviciilor oferite.
Dar pentru noi, oamenii, ca și monedă de plată a serviciilor naturii, nu există doar leul, ci și euro, dolarul, francul și mai știu eu ce.
Când de fapt valoarea creației naturii se măsoară doar într-o singură monedă.
Una pe care mi-e greu să cred că o să o înțelegem exact vreodată.
Pentru că așa cum spunea unul din colegii noștri, nu putem să demonstrăm o teorie din interiorul ei, ori noi înșine suntem însăși moneda de plată a serviciilor naturii.
Dacă înțelegi ce vreau să spun.

curiosul a scris:Mulțumesc!
Nu vreau să par că mă las dus de val,
dar trebuie să ne întrebăm și cauzele situației următoare.
Cumva, undeva există formă de energie.
Cum poate fi această energie consumată ?

Ca sa scapi de ideile acestea, gandeste-te la energia potentiala
a apei dintr-un bazin de acumulare, la energia cinetica a vantului,
la energia unei reactii chimice care produce o explozie, la energia
produsa de arderea benzinei, sau la energia electrica aflata intr-un
acumulator. Te mai gandesti ca energia cosumata produce lucru
mecanic, adica o deplasare ce necesita forta de tractiune sau
impingere. Tratezi problema prea filozofic, risti sa nu mai vezi
padurea din cauza copacilor. Iar daca te pasioneaza fizica si ai
ratat anumite capitole, gasesti si pe net surse bogate.
Pentru discutia de pe acest topic, in special cea despre campul
gravitational, important este ca teoria acceptata de fizicieni este
ca in acest camp, curbarea traiectoriilor corpurilor care orbiteaza,
se face fara consum de energie, in timp ce in afara campului este
nevoie de energie pentru acest lucru. Deci campul face o treaba
care necesita energie, fara sa consume energie. Iar daca atragi
atentia asupra acestui hocus-pocus, primesti "aprecierea" fizicienilor.
Fiindca ei cunosc un anumit fel de conservare a energiei in interiorul
campului, care oricat s-ar consuma(ei sustin ca nu), tot se conserva.
Asa ca mai bine nu-ti mai bate capul cu energia aceasta, pana nu
se lamureste toata lumea ce este cu ea, cand se consuma si cand
se conserva. Altfel risti sa patesti ca mine!   

virgil_48 a scris:Pentru discutia de pe acest topic, in special cea despre campul
gravitational, important este ca teoria acceptata de fizicieni este
ca in acest camp, curbarea traiectoriilor corpurilor care orbiteaza,
se face fara consum de energie, in timp ce in afara campului este
nevoie de energie pentru acest lucru. Deci campul face o treaba
care necesita energie, fara sa consume energie.

Asta ai înţeles din toate discuţiile de până acum? Măi omule, lucrul mecanic efectuat de o particulă care se deplasează între aceleaşi potenţiale ale unui câmp conservativ este zero. Lucrul mecanic înseamnă variaţie de energie. Asta se traduce că energia particulei se conservă: se transformă din energie cinetică în energie potenţială şi invers. Nu se consumă nimic, că nu ai un sistem disipativ ci conservativ.

Încep să cred că din subiectul acesta o să iasă la iveală ceva interesant până la urmă.
Susține-ți în continuare ideile, virgil_48, nu pentru că ar fi neapărat corect interpretate, ci faptul că justificarea lor, susținute de tine într-un caz sau infirmate de ceilalți în celălalt caz, cu siguranță fie va susține, fie va modifica principii actuale de conservare a energiei.
Așa-i, ai dreptate, s-o luăm mai științific, nu filozofic.

O altă situație pe care trebuie s-o mai analizez un pic, vis-a-vis de ceea ce a spus adds despre conservarea energiei unui corp.
Dacă aceasta se conservă și, așa cum aș înclina și eu la rândul meu să cred că se întâmplă, energia potențială a unui corp se transformă în energie cinetică sub acțiunea forței și invers, la frânare.
Dacă, ipotetic, ar exista o forță ce acționează la nesfârșit asupra corpului, atunci energia lui cinetică crește la nesfârșit, dar proporțional, energia potențială a acestuia se consumă la nesfârșit. Dacă cantitatea de energie potențială a corpului are o limită, acesta accelerând în continuare, înseamnă că primește de unde va din exterior energie, cea potențială a lui consumându-se la un moment dat și transformându-se în energie cinetică.
Dar în acest fel, energia totală a corpului nu mai este aceeași, nu se mai conservă, ci primește energie suplimentară.
Evident, vorbim de o situație ipotetică.
În acest mod, legea conservării energiei ar explica oarecum de ce un corp nu poate fi accelerat la infinit.

Sper totuși să nu mă depărtez de subiect.
Am început așa pentru că mai am o idee de expunere a unei situații referitoare la principiul conservării energiei câmpului, dar trebuie s-o mai analizez, ca să nu fac varză subiectul și să aducem în discuții aspecte total irelevante.
Cred că apariția/prezența unui un câmp este tot o consecință a conservării energiei, o formă de manifestare necesară pentru conservarea energiei.

Câmpul este manifestarea unei variaţii care trebuie compensată. Când totul este constant, nu mai există câmp. Atunci când un corp produce în jurul său un câmp, el strigă de fapt că are în el o mărime variabilă pe care are nevoie s-o împartă cu altcineva, în aşa fel încât mărimea totală să nu mai varieze.

asds a scris:
Asta ai înţeles din toate discuţiile de până acum? Măi omule, lucrul mecanic efectuat de o particulă care se deplasează între aceleaşi potenţiale ale unui câmp conservativ este zero. Lucrul mecanic înseamnă variaţie de energie. Asta se traduce că energia particulei se conservă: se transformă din energie cinetică în energie potenţială şi invers. Nu se consumă nimic, că nu ai un sistem disipativ ci conservativ.

Sunt convins ca tot ce scrii face parte si este recunocut de stiinta actuala. Eu nu
am nici o sansa sa gasesc acolo o greseala, daca exista. Este mult prea complicat
si s-au acoperit cu prea multe cuvinte. Daca imi spui tu pe limba romana populara
de unde vine energia care curbeaza o traiectorie in camp si cum de nu consuma
din resursele campului, voi incepe sa te cred.

Cred că ne putem apropia încet, încet și de explicarea câmpului (de atracție sau împingere, cine știe), care explică exact consumul de energie din câmp.

Virgil_48,
îți propun urmă torul experiment imaginar.
Presupunem că pot fi îndeplinite practic condițiile experimentului.
Presupunem că avem un cântar dublu, care nu are proprietăți magnetice, nu atrage un magnet și nu este atras de către un magnet, nu are nici proprietăți de ecranare a unui câmp și care măsoară oarecum masa acestuia.
Cântar dublu în sensul că el are două fețe paralele, cum ar fi laturile paralele ale unui dreptunghi să spunem, pe care se poate așeza un corp care să poată fi măsurată masa acestuia, fiecare față având un display separat de afișare a masei, să spunem.

Cântărim separat un magnet, ce are raza de acțiune a câmpului mai mare decât distanța dintre fețele paralele ale cântarului, și un corp ce poate fi atras de magnet.
Suma maselor magnetului și corpului cântărite separat este m.
Punem corpul și magnetul pe fețele cântarului, și citim masele indicate.

Suma maselor indicate de cântar când sunt cântărite separat, va fi aceeași cu suma maselor când sunt cântărite simultan, caz în care câmpul acționează asupra corpului ?

Găsesc răspunsul corect justificat foarte important.
Evident, situația este ipotetică, dar presupunem că ar putea fi îndeplinită practic.

Virgil_48,
cel puțin pentru moment, am ajuns la concluzia următoare :

ai dreptate !!!

Prin exercitarea forței de atracție (sau de împingere, dacă vrei) a câmpului se consumă energie.

Dar,
energia consumată pentru exercitarea forței de atracție a câmpului crește masa sistemului corpurilor atrase.

Sau cel puțin, energia consumată este compensată prin creșterea masei sistemului.
Cel puțin pentru moment, asta este concluzia mea.
Încerc să aduc explicația într-o situație care nu o justifică, să vedem care ar putea fi altă cauză.
Oricum, cred că funcționează tot un principiu de conservare a energiei.

Oameni buni, mai considerati o varianta.
Daca nu se schimba viteza liniara si unghiulara ca modul, atunci inseamna ca avem energie cinetica si de moment constanta.
Dar constanta NU inseamna ca nu s-a schimbat sau reinoit energiile vechi cu altele noi. Aceste noi energii inlocuitoare vin din mediu, prin procesul ce noi ii zicem camp, dar dupa un foarte scurt timp pleaca, intrand altele, s.a.m.d.
Dar au intervenit si niste "vectori" asociati acestor energii scalare, ce dau impulsurile.
Foarte mult conteaza vectorii campurilor, care in final schimba directia.
Energia e scalara, e o cantitate, e in modul, pe cand impulsul asociat si consequantic energiei este un vector. Directia de deplasare e data de impulsul aplicat energiilor, nu de cantitatea de energii.
Toate corpurile din Univers primesc permanent energii prin campuri si energiile primesc impulsuri din mediu. Dar corpurile elimina surplusul de energii, fiind in echilibru cu mediul zis spatiu-timp.
Conteaza forma si pozitia pe care o ocupa "energiile cuantice" in cadrul unui corp.
Pana nu veti intelege ce e cuanta, nu veti progresa. Cuanta este mult mai mult decat se lasa sa se zica "oficial", are multe calitati, insusiri.
In fiecare clipa corpul nostru este altul, total reinoit cuantic de mediul inconjurator.  Suntem deplasati si rotiti cu viteze enorme, pozitia noastra este mereu alta.
Fiecare electron dupa cateva pulsatii se reinoieste total. Cel putin asta sa retineti.

curiosul a scris:Virgil_48,
Dar,
energia consumată pentru exercitarea forței de atracție a câmpului crește masa sistemului corpurilor atrase.

Sau cel puțin, energia consumată este compensată prin creșterea masei sistemului.
Cel puțin pentru moment, asta este concluzia mea.
Încerc să aduc explicația într-o situație care nu o justifică, să vedem care ar putea fi altă cauză.
Oricum, cred că funcționează tot un principiu de conservare a energiei.

Poate era bine sa zabovesti mai multe momente. Ai auzit undeva ca energia
are masa? Inteleg eu gresit, si poti sustine afirmatiile?

virgil_48 a scris:Daca imi spui tu pe limba romana populara
de unde vine energia care curbeaza o traiectorie in camp si cum de nu consuma
din resursele campului, voi incepe sa te cred.

Din câmp, fireşte.  Doar că energia se manifestă aspra particulei printr-o forţă centripetă, aşa încât mişcarea particule va evolua în interiorul potenţialului câmpului. Particula nu pleacă nicăieri cu energia luată de la câmp, rămâne tot acolo, astfel ca energia primită de particulă de la câmp rămâne tot în "interiorul" câmpului.
Ca particula să părăsească acel câmp, îi trebuie o energie suplimentară, energie care va înlocui energia primită de la câmp.
Aşa, pe româneşte (nu pe fiziceşte), particula împrumută energie de la câmp, o foloseşte la curbarea traiectoriei şi o cedează înapoi când părăseşte câmpul.
Ca şi când mergi la piaţă să cumperi de 2 lei mere: dai doi lei, primeşti un kg de mere; te răzgândeşti şi dai merele înapoi, primeşti cei 2 lei. Chiar dacă ai cumpărat şi ai vândut, ai făcut deci tranzacţii comerciale, atât tu (particula) cât şi vânzătorul (câmpul), aţi rămas fiecare tot cu ce aveaţi la început.
Nu ştiu ce e aşa greu de înţeles.

De fapt nu m-am exprimat bine şi am zis taman pe dos: particula nu împrumută energie de la câmp, ci câmpul împrumută din energia cinetică a particulei. Câtă poate să ia? Depinde de distanţa dintre particulă şi sursa câmpului. Dacă o ia pe toată, atunci particula se prăbuşeşte pe sursa câmpului.
Dacă particula e mai departe de sursă, atunci câmpul împrumută mai puţină, astfel încât particulei îi mai rămâne energie cinetică ce o face să orbiteze în jurul sursei de câmp.
În felul ăsta, pentru ca particula să părăsească câmpul, îi trebuie o energie suplimentară care o va înlocui pe cea împrumutată de câmp.
Cât timp se va mişca în interiorul potenţialului câmpului, rămâne ca în exemplul cu piaţa.
De fapt, chiar ca la piaţă m-am şi exprimat; de data asta sper să fiu înţeles.  

....ma uimiti cata maculatura scrieti!
STIE VREO GANDIRE PRIMITIVA:
1 - CE ESTE ENERGIA?
2 - CE ESTE CAMPUL?
.....
Cu siguranta ...HABAR NU AVETI!...cu toate acestea vorbiti despre ele, imaginatia voastra fiind destul de creativa...produceti doar EXCREMENTE!
...vorbiti despre ELEFANTI INVIZIBILI ZBURATORI...aplombul fiind doar rodul frustrarilor voastre, rezultatul lipsei de cunostinte de care dati dovada!

virgil_48 a scris: Inteleg eu gresit, si poti sustine afirmatiile?

Evident că nu !
Sau cel puțin nu în termeni științifici.
Dacă iau 1/4 din masa pământului și o duc pe lună, cred că va scădea forța de atracție gravitațională a pământului și va crește cea a lunii. Iar cauza ar fi justificată de faptul că modificarea masei, modifică forța de atracție a câmpului. De fapt, cred că intensitatea acestuia , mai corect spus.
Deci masa corpului și forța de atracție a acestuia sunt implicate reciproc, iar modificarea valorii uneia implică modificarea valorii celeilalte.

În orice caz, masa unui corp variază și este o proprietate dependentă de forța care acționează asupra lui.
În cazul în care, dacă iau 1/4 din masa pământului și o duc pe lună, masa pământului nu scade, pentru că crește forța câmpului cu care-l atrage luna.

Situația însă mai trebuie îndelung rumegată, trebuie să mai ruginim un pic ca să ajungem la o concluzie pe care să o acceptăm, măcar noi amândoi.

Pentru că chiar și această expunere duce la incoerența unei situații, despre care o să vorbesc ulterior.

Concluzia mai interesantă este că starea de energie inerțială a oricărui corp, indiferent că se află în mișcare sau în repaus, este aceeași.

La nivel de energie (cinetică), indiferent de masa acelui corp, energia tuturor corpurilor este identică.

Nu e bine sa zici ca e asta o concluzie, din prudenta spune ca este doar o ipoteza.
Decat o concluzie pripita, mai bina una priponita.

Gafiteanu, toate concluziile mele sunt pripite, pentru că sunt simple ipoteze.
Este adevărat doar faptul că fiecare concluzie este fundamentată la un moment dat pe o anumită logică, pentru care îmi dau seama ulterior că sunt evident contrazise de o altă situație.
Nu luați în considerare concluziile mele, pentru că eu doar gândesc cu voce tare.

De altfel, orice demonstrație ar trebui tratată cu prudență și formulată la modul : Dacă ...ar fi adevărat, atunci.... ar trebui de asemenea să fie adevărat.

Ceea ce se consideră a fi adevărat, este adevărat dacă...ar fi adevărat.

Așadar, nu puneți așa multă importanță în concluziile mele.
Oricum, fiecare dintre ele este justificată într-un moment sau altul de o anumită coerență logică, chiar dacă ulterior...cântarul nu mai funcționează.

curiosul a scris:Concluzia mai interesantă este că :
1.starea de energie inerțială a oricărui corp, indiferent că se află în mișcare sau în repaus, este aceeași.

2. La nivel de energie (cinetică), indiferent de masa acelui corp, energia tuturor corpurilor este identică.

2.Nu am inteles .


Cum ar putea fi identica ?

1.Ce intelegi prin energie inertiala de repaos ?
Dar prin energie inertiala de miscare ?

Afirmația, CAdi, a fost făcută pur și simplu din inerție.
Ceva, ceva am gândit eu atunci și mă gândesc acum cum se justifică argumentul tău, care este corect și nu-l contest.
Dar n-are rost să găsesc acum argumente doar de dragul de a te contrazice, sau de a susține concluziile mele, deși cine știe, poate merită...
Glumesc !
Sunt legi fizice incontestabile, oricât de deștepți ne-am crede.
Dar poate că o parte din ele...ar mai putea fi completate.
Dacă scoatem masa din ecuație...