Factorul giromagnetic al electronului

Scris de **virgil** Vin 27 Noi 2015, 22:07

Rezumarea primului mesaj :

Din Wikipedia; "În fizica atomică, raportul giromagnetic al unei particule este definit ca raportul dintre momentul magnetic și momentul cinetic al particulei. În sistemul internațional, unitatea de măsură respectivă este radian pe secundă pe tesla (s^-1 T^-1) sau, echivalent, coulomb pe kilogram (C kg^-1).
Conform electrodinamicii clasice, raportul giromagnetic al unei particule de masă $Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 79dd9720ffa5bbe026e23afc9ab4df3c$ și sarcină electrică $Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 B5f7e60e340c9674ec2f7559eb9505d5$ este
$Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 494f5b624d0b67a6d678a98f22cc0a8b$
Conform mecanicii cuantice, raportul giromagnetic al unui electron de masă $Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 4a4bb6afaa48dfd8533bdac7f66dd9d5$ și sarcină electrică $Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 5067ee0ff4999c7b5b04f593dd3521b9$ este
$Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 C5c3866a443da2288ecbc351b091f3e8$
unde $Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 D4d3f6c4854b8be58cf1bb4d7345ad77$ este factorul Landé iar $Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 2105ebaca979344c11061debf6f8d5ca$ magnetonul Bohr.

magnetonul lui Procopiu-Bohr	$Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 5e5c49f79d65485678ec20b94e59ee60$	J•T^-1	9,274 009 15(23)×10^-24	9,274 015 4(31)×10^-24
momentul magnetic al electronului	$Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 F607512c3f1e5ea2fc7833916791369c$	J•T^-1	-9,284 763 77(23)×10^-24	-9,284 770 1(31)×10^-24
factorul Landé al electronului sin.: factorul g al electronului	$Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 461ecc07a1adf631ffc2c7231921be9b$	-	-2,002 319 304 3622(15)	-2,002 319 304 386(20)

"

Aplicand relatiile de echivalenta, s-a aratat ca sarcina electronului este;
e=1836.me.c/pi ; factorul giromagnetic FG= e/2me= (1836.me.c/pi) / 2me= 1836.c/2.pi=8.757.10^10 [m/s];
sau;

$Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 C5c3866a443da2288ecbc351b091f3e8$
in care magnetonul Bohr-procopiu poate fi scris astfel;

Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 2njhfu0

deci factorul giromagnetic este;
FG= 2. 0.923.10^-23/(6.625.10^-34 /pi)=8.753.10^10;
Iata ca se obtin aceleasi rezultate pentru factorul giromagnetic folosind relatiile de echivalenta, care reprezinta de fapt o viteza mai mare decat viteza luminii.

Scris de **virgil** Mar 22 Dec 2015, 19:24

Electronul detine in acelasi timp doua feluri de unde electromagnetice. Prima unda reprezinta cuanta generatoare de energie de 0,511 MeV. O a doua unda EM are rolul undei asociate de care depinde energia cinetica a acesteia. Aceasta unda imprima atat viteza cat si masa relativista a acesteia.

Scris de **scanteitudorel** Mar 22 Dec 2015, 20:25

virgil a scris:Da-mi un exemplu din care rezulta ca electronul poate separa doua unde.

Din cartile de fizica nu pot sa-ti dau nici un exemplu.

Scris de **virgil** Mier 23 Dec 2015, 07:55

CAdi a scris:Toate particulele elementare au o dubla calitate :
de corpuscul si de unda .
(Experimentul celor doua fante)

Cred ca toate corpurile din natura au aceasta calitate, insa nu este scoasa in evidenta. De exemplu Pamantul, in miscarea lui pe orbita, are o unda insotitoare in mediul gravitational, cu lungimea de unda egala cu; L= 2pi.4.10^8 m; adica egala cu circumferinta orbitei lunare. (vezi studiul similitudinii sistemelor...)
De altfel toate pasarile si toti pestii se deplaseaza folosind aceasta unda insotitoare pe care si-o produc singuri, in mediul in care traiesc.

Scris de **negativ** Vin 25 Dec 2015, 07:53

virgil a scris:
CAdi a scris:Toate particulele elementare au o dubla calitate :
de corpuscul si de unda .
(Experimentul celor doua fante)
Cred ca toate corpurile din natura au aceasta calitate, insa nu este scoasa in evidenta. De exemplu Pamantul, in miscarea lui pe orbita, are o unda insotitoare in mediul gravitational, cu lungimea de unda egala cu; L= 2pi.4.10^8 m; adica egala cu circumferinta orbitei lunare. (vezi studiul similitudinii sistemelor...)
De altfel toate pasarile si toti pestii se deplaseaza folosind aceasta unda insotitoare pe care si-o produc singuri, in mediul in care traiesc.

Calitatea de corpuscul este data de o unda stationara.

Scris de **scanteitudorel** Vin 25 Dec 2015, 21:30

negativ a scris:Calitatea de corpuscul este data de o unda stationara.

Daca este asa intrebarea mea este justificata ?

scanteitudorel a scris:De cand pana cand Electronul a devent o unda ? Electronul poate genera o unda, separa doua unde , poate fi legat de o alta particula prin intermediul unei unde , s.a.m.d.

Scris de **Razvan** Vin 25 Dec 2015, 23:24

De fapt, particulele elementare sunt excitaţii ale câmpului cuantic. Asta doar aşa, pentru rigurozitate.
Pentru alte informaţii există j'dă cursuri. Wink

Scris de **negativ** Sam 26 Dec 2015, 07:26

Razvan a scris:De fapt, particulele elementare sunt excitaţii ale câmpului cuantic. Asta doar aşa, pentru rigurozitate.

Tot pentru rigurozitate, excitatia este o perturbatie de durata finita, campul este o marime fizica de suprafata pe cand particula ocupa un volum, iar cuanta e o cantitate fixa. Adica ce spui tu aici inseamna de fapt modificarea unei cantitati fixe a unei suprafete. De-aia nu merge teoria relativitatii.

Razvan a scris:Pentru alte informaţii există j'dă cursuri.

E adevarat ca exista cursuri, dar tocmai inconsistenta lor fizica, compensata prin calcule matematice ma face sa ma indoiesc de rigurozitatea lor.

Scris de **virgil** Sam 26 Dec 2015, 07:33

Razvan a scris:De fapt, particulele elementare sunt excitaţii ale câmpului cuantic. Asta doar aşa, pentru rigurozitate.
Pentru alte informaţii există j'dă cursuri.

Fizica a devenit atat de vasta incat trebuie sa fii mai intai un bun matematician ca sa intelegi toate formele de exprimare ale ei.
De fapt cand vorbesti despre o padure este cel mai simplu intai sa stii ce este un copac, si apoi sa spui ca padurea este o vasta plantatie de copaci. Apoi stiind ce este padurea vei putea spune despre un copac ca este o forma de manifestare a unui element de padure. Aceasta afirmatie este adevarata, riguroasa, dar nu ne da suficiente informatii despre copaci.

Scris de **negativ** Sam 26 Dec 2015, 07:52

virgil a scris:
Razvan a scris:De fapt, particulele elementare sunt excitaţii ale câmpului cuantic. Asta doar aşa, pentru rigurozitate.
Pentru alte informaţii există j'dă cursuri.
Fizica a devenit atat de vasta incat trebuie sa fii mai intai un bun matematician ca sa intelegi toate formele de exprimare ale ei.
De fapt cand vorbesti despre o padure este cel mai simplu intai sa stii ce este un copac, si apoi sa spui ca padurea este o vasta plantatie de copaci. Apoi stiind ce este padurea vei putea spune despre un copac ca este o forma de manifestare a unui element de padure. Aceasta afirmatie este adevarata, riguroasa, dar nu ne da suficiente informatii despre copaci.

Matematica e o reflexie a lumii fizice in domeniul abstract al numerelor. Si aia e cam schioapa. Daca esti un bun matematician, nu se poate sa nu-ti dai seama ca ceva nu e in regula cu ea, mai ales daca o aplici fenomenelor fizice elementare. Da, sunt "j'de" cursuri de matematica, dar nici unul nu spune ce e un numar transcedental, desi denumirea e clara. Ce transcende ? Ce semnificatie fizica are ? De cursurile de fizica, ce sa mai vorbim. Am incercat sa lansez aici o idee corecta despre notiunea de viteza, dar nu e nimeni dispus sa accepte modificarea punctului de vedere. Vreau argumente pro, pentru sustinerea ideii ca viteza este spatiu / timp. Asta ar fi un prim pas spre modificarea punctului de vedere al legaturii matematica - fizica.

Scris de **virgil** Sam 26 Dec 2015, 12:10

Viteza este o marime prin care se caracterizeaza succesiunea transmiterii informatiei despre o particula sau un corp, de la o locatie la alta. Aceste informatii contin toate datele despre entitatea pe care o descrie, si se transmit cu viteza luminii pe o traiectorie elicoidala, al carui pas determina viteza deplasarii pe axa elicoidei. Insasi pasul elicei este o informatie care se poate modifica prin interferenta cu alte informatii de acelasi gen, producand modificarea vitezei intregului pachet care descrie particula sau corpul respectiv.

Scris de **negativ** Sam 26 Dec 2015, 18:45

virgil a scris:Viteza este o marime prin care se caracterizeaza succesiunea transmiterii informatiei despre o particula sau un corp, de la o locatie la alta. Aceste informatii contin toate datele despre entitatea pe care o descrie, si se transmit cu viteza luminii pe o traiectorie elicoidala, al carui pas determina viteza deplasarii pe axa elicoidei. Insasi pasul elicei este o informatie care se poate modifica prin interferenta cu alte informatii de acelasi gen, producand modificarea vitezei intregului pachet care descrie particula sau corpul respectiv.

Si cum ramane cu cuantificarea ?

Scris de **virgil** Sam 26 Dec 2015, 21:37

negativ a scris:
virgil a scris:Viteza este o marime prin care se caracterizeaza succesiunea transmiterii informatiei despre o particula sau un corp, de la o locatie la alta. Aceste informatii contin toate datele despre entitatea pe care o descrie, si se transmit cu viteza luminii pe o traiectorie elicoidala, al carui pas determina viteza deplasarii pe axa elicoidei. Insasi pasul elicei este o informatie care se poate modifica prin interferenta cu alte informatii de acelasi gen, producand modificarea vitezei intregului pachet care descrie particula sau corpul respectiv.
Si cum ramane cu cuantificarea ?

Cuantificarea tine de ansamblul a doua sau mai multe particule, care trebuie sa se afle intr-o anumita consonanta. Cel mai simplu instrument muzical este format din cel putin doua piese. O piesa suport si una care vibreaza, la fel cel mai simplu atom (atomul de hidrogen) nucleul care este piesa suport, si electronul care este piesa vibranta. Cuantificarea se refera la anumite frecvente admise in acest ansamblu oscilant.

Scris de **negativ** Dum 27 Dec 2015, 06:40

virgil a scris:Cuantificarea tine de ansamblul a doua sau mai multe particule, care trebuie sa se afle intr-o anumita consonanta.....

Desi observatia e corecta, ea se refera numai la particule. E un caz particular. Very Happy

Totusi, lungimile sunt cuantificate de cele mai multe ori arbitrar. Vreau sa spun ca viteza nu e dependenta de timp, ci de variatia marimii luata in calcul. Atunci cand luam in calcul doua marimi putem folosi timpul ca masura cuantica comuna. Pentru asta trebuie adaugat la matematica planul imaginar(in care e continuta dreapta imaginara folosita la constructia planului complex), pe care ma stradui sa-l definesc cat mai corect. Inclusiv mecanismul si relatiile de transformare, desi sunt simple din punct de vedere algebric sunt dificil de explicat pentru ca implica toate problemele fizice cetoase.

virgil a scris: Cel mai simplu instrument muzical este format din cel putin doua piese. O piesa suport si una care vibreaza,....

Foarte corect.

virgil a scris: la fel cel mai simplu atom (atomul de hidrogen) nucleul care este piesa suport, si electronul care este piesa vibranta. Cuantificarea se refera la anumite frecvente admise in acest ansamblu oscilant.

Asta insemna interventia unui mecanism suplimentar de cuantificare, independent de cele doua particule, timpul

Scris de **virgil** Dum 27 Dec 2015, 08:32

De fapt toata cuantificarea din spatiul electromagnetic, are drept unic pilon de baza, constanta lui Planck "h", si tot ce inseamna vibratie, se construieste cu aceasta constanta. Deci ori ce proprietate a unei particule sau camp trebuie sa se poata exprima in functie de constanta momentului cinetic ce caracterizeaza spatiul EM. De exemplu;
masa electronului; m=h/2pi.v.R=h/2pi.c.r ; in care r=R/Z unde R raza at. hidrogen, si Z numarul maxim de sarcina al unui atom Z =c/v ; v este viteza electr. pe orbita.
sarcina; e=h/2pi^2.rp ; in care rp este raza protonului.
spinul s=1/2 h ;
Deci totul se exprima in functie de viteza luminii, constanta lui Planck si dimensiunile protonului.

Scris de **negativ** Lun 28 Dec 2015, 06:22

virgil a scris:De fapt toata cuantificarea din spatiul electromagnetic, are drept unic pilon de baza, constanta lui Planck "h", si tot ce inseamna vibratie, se construieste cu aceasta constanta. Deci ori ce proprietate a unei particule sau camp trebuie sa se poata exprima in functie de constanta momentului cinetic ce caracterizeaza spatiul EM. De exemplu;
masa electronului; m=h/2pi.v.R=h/2pi.c.r ; in care r=R/Z unde R raza at. hidrogen, si Z numarul maxim de sarcina al unui atom Z =c/v ; v este viteza electr. pe orbita.
sarcina; e=h/2pi^2.rp ; in care rp este raza protonului.
spinul s=1/2 h ;
Deci totul se exprima in functie de viteza luminii, constanta lui Planck si dimensiunile protonului.

Mie mi-a iesit in conditiile astea, folosind c= 299.792.458 m/s (zice ca exact), constanta Planck = 6,583158127939937 x 10^-34 Js, fata de valoarea standard, masurata, de 6,260755 x 10^-34 Js, deci o eroare de 0,322403127939937, o eroare foarte mare
Acum exista mai multe posibilitati :
1- masuratorile au erori si la determinarea c si la determinarea constantei Planck
2- daca c este exacta (ceea ce nu prea cred pentru ca ar trebui sa fie un numar transcedental), valoarea pe care am gasit-o este buna
3- conditiile ideale (de tip numeric) pe care le-am folosit la determinarea constantei Planck nu sunt suficiente si apare pe undeva o constanta de masa, de care depinde inclusiv c.(tinand cont de marimea erorii)
4- eroarea e data de o constanta de incertitudine
5- Am folosit mecanismul de deplasare al fotonului, care este foarte diferit de cel al electronului , de exemplu. Va trebui sa verific cu valorile gasite de tine pentru constanta Planck corespunzatoare fiecarui tip de sistem. Trebuie comparat Z max. si cu valorile de maxim pe care le determina ecuatia mea pentru stabilirea straturilor electronice, caz in care constanta gasita de mine nu este h

Scris de **virgil** Lun 28 Dec 2015, 07:19

Constanta lui Planck din fizica este; h=6,62565.10^-34 J.s; si poate fi calculata cu mai multe relatii pe care le-am expus in mesajele mele;
Nu stiu de unde ai scos valoarea standard atat de mica. Daca folosim relatia clasica a energiei avem; E=m.c^2=h.v ; de unde h=m.c^2/v ; in care "v" este frecventa Compton pentru electron, inlocuind valorile cunoscute din fizica avem;
h=[0.9109.10^-30 . (2.9979.10^8 )^2]/1.23563.10^20 = 6,62546.10^-34 J.s;
Dupa cum se vede diferenta apare abia la a patra zecimala.
S-au folosind lungimea de unda Compton "Lc", vom avea;
h=m.c.Lc =0.9109.10^-30 . 2.9979.10^8 . 2.42621.10^-12 = 6.62546.10^-34 J.s ;
Tot asa se poate calcula constanta lui Planck in functie de sarcina electronului, sau in functie de dimensiunile electronului si a protonului, cat si de constanta de interactiune intre particule.

Scris de **negativ** Lun 28 Dec 2015, 10:31

virgil a scris:Constanta lui Planck din fizica este; h=6,62565.10^-34 J.s; si poate fi calculata cu mai multe relatii pe care le-am expus in mesajele mele;
Nu stiu de unde ai scos valoarea standard atat de mica. Daca folosim relatia clasica a energiei avem; E=m.c^2=h.v ; de unde h=m.c^2/v ; in care "v" este frecventa Compton pentru electron, inlocuind valorile cunoscute din fizica avem;
h=[0.9109.10^-30 . (2.9979.10^8 )^2]/1.23563.10^20 = 6,62546.10^-34 J.s;
Dupa cum se vede diferenta apare abia la a patra zecimala.
S-au folosind lungimea de unda Compton "Lc", vom avea;
h=m.c.Lc =0.9109.10^-30 . 2.9979.10^8 . 2.42621.10^-12 = 6.62546.10^-34 J.s ;
Tot asa se poate calcula constanta lui Planck in functie de sarcina electronului, sau in functie de dimensiunile electronului si a protonului, cat si de constanta de interactiune intre particule.

Zice ca asa este socotita la CODATA "International Council for Science : Committee on Data for Science and Technology"
Am sa reverific ce este

Scris de **Pacalici** Lun 28 Dec 2015, 10:34

NIST a scris:Planck constant

Value 6.626 070 040 x 10-34 J s

Standard uncertainty 0.000 000 081 x 10-34 J s

Relative standard uncertainty 1.2 x 10-8

Concise form 6.626 070 040(81) x 10-34 J s

http://physics.nist.gov/cgi-bin/cuu/Value?h

Scris de **negativ** Lun 28 Dec 2015, 11:41

Masurarea frecventelor pare sa fie ceva mai precisa decat a distantelor, asa ca probabil este mult mai indicat sa se foloseasca frecventa ca baza de calcul, pentru determinarea lungimilor.
P.S. cand am scris ca "Am sa reverific ce este", ma gandeam la valoarea gasita, nu la ce este CODATA sau NIST.

Scris de **virgil** Lun 28 Dec 2015, 19:40

S-au folosind lungimea de unda Compton "Lc", vom avea;
h=m.c.Lc =0.9109.10^-30 . 2.9979.10^8 . 2.42621.10^-12 = 6.62546.10^-34 J.s ;

mai precis ca aceasta relatie, nu se poate.

Scris de **gafiteanu** Lun 28 Dec 2015, 22:12

Mai precis decat incertitudinea, cu cat privim spre minus infinit, nu se poate.
Dar daca vor unii sa fie fix 2x3,3333x10^-34 Js, ca atat le arata joulometrul, cand aterizeaza o cuanta pe el si se intepeneste la a 34-a zecimala, atunci atata sa fie.

Scris de **Pacalici** Mar 29 Dec 2015, 02:10

Valoarea oficiala:

h=6.626 070 040 x 10-34 J s

Valoarea lui virgil:

h=6.62546.10^-34 J.s

Diferenta este in favoare lui Virgil! YEEEEEEEE! A lui e oleaca mai mica!

Scris de **gafiteanu** Mar 29 Dec 2015, 05:25

Ce s-o mai lungim atata, sa-l scriem asa cum trebuie pe intelesul oricui, asa cum rezulta in urma a zeci de mii de masuratori, cum este fix in ziua de 29 dec 2015 e.n.:
h=0,000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.662.607.004.069.380.244.683.219.166...J s
Daca am gresit cu ceva, si voua va arata altcumva, sa ma corectati.
Dar ce e h-ul asta ? Pe intelesul lui nea Ghita Ciobanul. Stie cineva ? Cica unii il mai si bareaza, ca pe zero barat. Sa nu o dati in bara cu raspunsul. Daca nu stiti, mai bine barati-va si debarasati-va. O fi vreo actiune, adica actiunea de creare perpetua de energie gratuita odata cu cresterea timpului ? Sau actiunea inversa, de distrugere perpetua de energie ? Sau amandoua ?

Scris de **negativ** Mar 29 Dec 2015, 05:43

virgil a scris:
S-au folosind lungimea de unda Compton "Lc", vom avea;
h=m.c.Lc =0.9109.10^-30 . 2.9979.10^8 . 2.42621.10^-12 = 6.62546.10^-34 J.s ;

mai precis ca aceasta relatie, nu se poate.

Lungimile de unda sunt greu de masurat, ca orice lumgime. Nu imi pun acum problema preciziei, cat a modului de calcul. Am trei variante, din care am verificat doar una. Problema e de ce indiferent de lungimea de unda, toate undele em se deplaseaza la fel de repede ?

Scris de **virgil** Mar 29 Dec 2015, 20:18

Problema e de ce indiferent de lungimea de unda, toate undele em se deplaseaza la fel de repede ?

Pentru ca indiferent de frecventa, parametrii mediului electromagnetic sunt aceiasi. Chiar si undele sonore prin aer au aceiasi viteza indiferent de frecventa.

Scris de **gafiteanu** Mar 29 Dec 2015, 22:20

Cu cat aerul e mai rarefiat, cu atat scade viteza undelor sonore.
Cu cat aerul e mai rarefiat, cu atat creste viteza undelor fotonice.
Si totusi, de ce undele EM au aceeasi viteză, indiferent de energia pe care o transportă ? Un foton cu frecventa 100 khz are aceeasi viteză cu un foton luminos, X sau gama. Diferenta energetică este enormă, colosală si totusi...La fel si diferenta dimensionala intre acesti fotoni cu valori extreme, fotonii gama fiind cei mai mici si cu lungimea de unda cea mai mica. Calculati-o..
Undele sonore nu trec prin obstacole, dar cele EM trec in general f.usor. Mai ales cele X sau gama, fiind extrem de mici si de puternice, rupand totul in calea lor.
Asta e un mare sicriet, la fel ca cauza căderii. Toate căderile cad la fel, cu aceeasi viteză in vid. Indiferent că cade norocul pe capul nostru de la o cioară sau de la o muscă.

Scris de **negativ** Mier 30 Dec 2015, 07:37

virgil a scris:
Problema e de ce indiferent de lungimea de unda, toate undele em se deplaseaza la fel de repede ?

Pentru ca indiferent de frecventa, parametrii mediului electromagnetic sunt aceiasi. Chiar si undele sonore prin aer au aceiasi viteza indiferent de frecventa.

Hm ! Deocamdata c nu depinde de acesti factori, adica μ₀ şi ε₀, la care probabil te-ai referit.

Scris de **virgil** Mier 30 Dec 2015, 08:34

negativ a scris:
virgil a scris:
Problema e de ce indiferent de lungimea de unda, toate undele em se deplaseaza la fel de repede ?

Pentru ca indiferent de frecventa, parametrii mediului electromagnetic sunt aceiasi. Chiar si undele sonore prin aer au aceiasi viteza indiferent de frecventa.
Hm ! Deocamdata c nu depinde de acesti factori, adica μ₀ şi ε₀, la care probabil te-ai referit.

Factorul giromagnetic al electronului - Pagina 2 2qv8304

Atat timp cat epsilon si miu sunt constante, si viteza luminii este o constanta.

Scris de **negativ** Mier 30 Dec 2015, 09:30

virgil a scris:Atat timp cat epsilon si miu sunt constante, si viteza luminii este o constanta.

Am facut socotelile astea si cum o dau, tot c²= c² imi da !
Nu are legatura cu asta. c este o valoare comuna pentru lungime-suprafata; exprimata in termeni de energie: valoare comuna forta-camp. Asa cum pentru valoarea r=2, lungimea cercului este egala numeric cu suprafata acestuia. E o explicatie mai complicata, mai ales ca trebuie introduse notiuni noi in matematica si felul in care o folosim in fizica.

Scris de **gafiteanu** Mier 30 Dec 2015, 10:29

Teoria fizicii a fost rezolvata, chiar supra-rezolvata. Avem multe variante, de la ultra-liberale la ultra-conservatoare, pana la radical-comuniste sau anarhiste, clasice sau moderne.
Mai ramane practica. Ce alegem, fizicieni tehnocrati sau partizani ?

Scris de **virgil** Mier 30 Dec 2015, 10:43

Viteza luminii depinde de epsilon; din relatia lui Coulomb pentru un atom ipotetic, cu numarul de sarcina maxim Zmax;
m.c2/Rc=Zmax.(e2/4pi.eps).(1/Rc^2) ;
in care; Zmax=c/v0 ;
Rc=Lce/2pi; Lce= Lamda Compton pentru electron;
c2=Zmax. (e^2/m). (1/4pi.eps).(2pi/Lce) ;
folosind relatiile de echivalenta pentru sarcina avem;
e=Mp.c/pi; Mp este masa protonului.
( eps) =1/2pi2. (Mp.c/m.v0). (Mp/Lce) ;
Deci epsilon este legat de raportul celor doua impulsuri maxim (Pmax) pentru proton si minim (Pmin)pentru electronul la viteza de pe orbita hidrogenului.
eps=1/2pi2 .(Pmax/Pmin).(Mp/Lce) ; in care Pmax/Pmin= 1836*137 ;
Putem afla in ce consta masa protonului;
Mp=2pi2.(eps.Lce).1/(1836*137) ;
Cum masa protonului se masoara in Kg, inseamna ca epsilon este o caracteristica a mediului electromagnetic care se masoara in [Kg/m] sau [(Kg/m3). (m2)]; adica produsul dintre densitatea si suprafata spatiului din primul orbital al atomului.

Scris de **negativ** Mier 30 Dec 2015, 11:08

virgil a scris:Cum masa protonului se masoara in Kg, inseamna ca epsilon este o caracteristica a mediului electromagnetic care se masoara in [Kg/m] ;

Asta inseamna o unitate de masa minima pe lungime. Cum masa are caracteristici geometrice de volum, trebuie sa mai fie un termen, exprimat ca si E=m*c² , care sa faca o conversie de la caracteristica geometrica de suprafata a energiei intr-o caracteristica dependenta de volum a masei. Destul de confuz, dar eu stiu ce vreau sa zic.
Cat era raportul exact al maselor ?

Scris de Continut sponsorizat

Factorul giromagnetic al electronului

Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului

Re: Factorul giromagnetic al electronului