Viteza cuantei EM este independenta de energia ei

Albert Einstein
"The velocity of a wave is proportional to the
square root of the elastic forces which cause
propagation, and inversely proportional to the
mass of the ether moved by these forces."
"We may say that according to the general
theory of relativity space is endowed with
physical qualities; in this sense, therefore, there
exists an Aether. According to the general
theory of relativity space without Aether is
unthinkable; for in such space there not only
would be no propagation of light, but also no
possibility of existence for standards of space
and time (measuring-rods and clocks), nor
therefore any space-time intervals in the
physical sense. But this Aether may not be
thought of as endowed with the quality
characteristic of ponderable media, as
consisting of parts which may be tracked
through time. The idea of motion may not be
applied to it."

Sa pastram un minut de reculegere in memoria etherului omorat de Einstein.
Indiferent de frecventa, ca este o unda EM peste cea audio de cativa zeci de kHz sau este radio, pana la cativa GHz, infrarosu, vizibila, ultravioleta, raza X=Roentgen sau chiar Gamma, aceasta unda avanseaza cu aceeasi viteza c.  Nici o unda nu poate sta, nu ia pe loc repaus, cu toate ca exista o notiune de "unde stationare", care de fapt nu sunt stationare sau inghetate.  Cum am putea explica ?
O formula spune asa: c^2= 1/epsilon x miu, acest termeni fiind permitivitatea ori permeabilitatea eterului vidat. Observam ca nu contine vreun termen legat de energia sau lungimea sau scurtimea de unda, altfel spus de frecventa cuantei (culoarea ei).
Ai dracului au fost fizicienii ca nu ne-au explicat ce sunt si cum i-au inventat pe domnii permeabilitate si permitivitate, ingredientele etherului care misca undele EM.
Oare daca mediul etheric ar fi lipsit de permeabilitate si permitivitate sau ar fi mult mai multa, am mai avea lumina asa cum o avem?
Si printro sarma sau cablu coaxial campul electric circula cu viteza f.mare, aproape ca a luminii, cu conditia sa nu avem curenti si camp magnetic indus, care franeaza.
Oare ce este dpdv cuantic campul electric si campul magnetic ?
Domniile voastre ati putea sa descifrati taina ? Sau sa inventati o alta cale de a exprima miscarea cuantei numita unda EM ?
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:EM_Spectrum_Properties_edit.svg

Permeabilitatea și permitivitatea pot fi asociate cu curbura și torsiunea.

Traducere:
Albert Einstein :
„Viteza unei unde este proporțională cu
rădăcina pătrată a forţelor elastice care provoacă
propagare și invers proporțională cu
masa eterului mișcată de aceste forțe.”
„Putem spune asta, în opinia
teoriei relativităţii generale spaţiul este înzestrat cu
calități fizice; în acest sens, deci, acolo
există un eter. Potrivit teoriei relativității generale  
spațiul fără eter este de necrezut;
căci într-un asemenea spațiu nu numai
nu ar fi propagarea luminii, dar nici nu
posibilitatea existenţei pentru standarde de spaţiu
și timp (măsurătoare și ceasuri), nici
prin urmare orice intervale spatio-timp din
simțul fizic. Dar acest eter poate să nu fie
considerat ca fiind dotat cu calitatea
caracteristice mediilor ponderabile, ca
constând din piese care pot fi urmărite
prin timp. Ideea de mișcare poate să nu fie
aplicat la acesta.”

Esti sigur ca l-ai citat pe Einstein , gafiteanu ? lol

Unda EM e ceva ce mereu e purjat de ether. Deci nu fotonul se misca cu energia lui, ci etherul local nu-l doreste si-l constrange sa plece intro anumita directie, care e data de configuratia geometrica a fotonului, de structura lui si nu numai, adica si de alte fenomene micro-cosmice. Cum va mai spunea odata, etherul este cel cu forta materiei, numai el are forta, etherul este motorul. Orice motor vedeti, electric, cu explozie termica de combustibil, cu reactie, fotonic sau atomic, acolo este numai o miscare mecanica, care este data numai de ether.
Cum ar spune Mihai Draganescu, structural-fenomenologia.
( http://users.dcae.pub.ro/~gstefan/2ndLevel/nonTechnicalTexts/SFMD.pdf

https://books.google.ro/books?id=IcTKDwAAQBAJ&pg=PA20&lpg=PA20&dq=Albert+Einstein+The+velocity+of+a+wave+is+proportional+to+the+square+root+of+the+elastic+forces+which+cause+propagation,+and+inversely+proportional+to+the+mass+of+the+ether+moved+by+these+forces.&source=bl&ots=_A8Jyp1zu_&sig=ACfU3U2ElQA6Kb7mymzSSV_rD5PrFI-LLg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjl65mToPX1AhUkgv0HHawQAggQ6AF6BAgfEAM#v=onepage&q=Albert%20Einstein%20The%20velocity%20of%20a%20wave%20is%20proportional%20to%20the%20square%20root%20of%20the%20elastic%20forces%20which%20cause%20propagation%2C%20and%20inversely%20proportional%20to%20the%20mass%20of%20the%20ether%20moved%20by%20these%20forces.&f=false

Abel Cavaşi a scris:Permeabilitatea și permitivitatea pot fi asociate cu curbura și torsiunea.

Da`poi totul este asociat cu curbura si cu torsiunea. O linie dreapta e formata din doua curbe contrare torsionate invers, ce s-au impleticit si imbarligat intre ele.. Daca am putea privi marit un foton ce merge pt noi drept, asta am vedea, ca merge rasucindu-se pe doua carari ca piscatul boului. Un pas la stanga, un pas la dreapta, s.a.m.d.  De fapt fotonul nu face pasi, ci piruete sau tumbe cat o juma de lungime de unda. Si la fiecare deplasare pufaie ca o locomotiva si face campuri electrice si magnetice, imprastie prafurile locale gasite in drumul lui.

Care este directia in care un electron sau un atom emite un foton ?
Totodata stim ca raza de lumina poate fi polarizata pe stanga sau pe dreapta, dar nu am citit de raza de lumina cu polarizare zero ca urmare a combinarii celor doua.

Cred ca articolul acesta al meu ar putea sa aratew ce inseamna permitivitatea vidului cosmic, si ce densitate are.

https://drive.google.com/file/d/1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4/view?usp=sharing

gafiteanu a scris:Unda EM e ceva ce mereu e purjat de ether. Deci nu fotonul se misca cu energia lui, ci etherul local nu-l doreste si-l constrange sa plece intro anumita directie, care e data de configuratia geometrica a fotonului, de structura lui si nu numai, adica si de alte fenomene micro-cosmice. Cum va mai spunea odata, etherul este cel cu forta materiei, numai el are forta, etherul este motorul. Orice motor vedeti, electric, cu explozie termica de combustibil, cu reactie, fotonic sau atomic, acolo este numai o miscare mecanica, care este data numai de ether.
Cum ar spune Mihai Draganescu, structural-fenomenologia.
( http://users.dcae.pub.ro/~gstefan/2ndLevel/nonTechnicalTexts/SFMD.pdf

https://books.google.ro/books?id=IcTKDwAAQBAJ&pg=PA20&lpg=PA20&dq=Albert+Einstein+The+velocity+of+a+wave+is+proportional+to+the+square+root+of+the+elastic+forces+which+cause+propagation,+and+inversely+proportional+to+the+mass+of+the+ether+moved+by+these+forces.&source=bl&ots=_A8Jyp1zu_&sig=ACfU3U2ElQA6Kb7mymzSSV_rD5PrFI-LLg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjl65mToPX1AhUkgv0HHawQAggQ6AF6BAgfEAM#v=onepage&q=Albert%20Einstein%20The%20velocity%20of%20a%20wave%20is%20proportional%20to%20the%20square%20root%20of%20the%20elastic%20forces%20which%20cause%20propagation%2C%20and%20inversely%20proportional%20to%20the%20mass%20of%20the%20ether%20moved%20by%20these%20forces.&f=false

Abel Cavaşi a scris:Permeabilitatea și permitivitatea pot fi asociate cu curbura și torsiunea.

Da`poi totul este asociat cu curbura si cu torsiunea. O linie dreapta e formata din doua curbe contrare torsionate invers, ce s-au impleticit si imbarligat intre ele.. Daca am putea privi marit un foton ce merge pt noi drept, asta am vedea, ca merge rasucindu-se pe doua carari ca piscatul boului. Un pas la stanga, un pas la dreapta, s.a.m.d.  De fapt fotonul nu face pasi, ci piruete sau tumbe cat o juma de lungime de unda. Si la fiecare deplasare pufaie ca o locomotiva si face campuri electrice si magnetice, imprastie prafurile locale gasite in drumul lui.

Multumesc , pentru link , Da ,chiar asa a spus Einstein , gafiteanu !

Dar hai sa te lamuresc cum sta treaba si de ce a zis asa :

Lucrul mechanic de dislocuire din eter:
dL=L2-L1=F.d2-Fd1=m.a(c.t2-c.t1)=m.c/t [c.(t2-t1)=m.c/t.c.t=mc^2=E –formula lui Einstein.
Unde,
F=forta de dislocuire
E=energia acumulata
a=acceleratia
c=viteza luminii
d=distanta
t=timpul,
L=lucrul mecanic (dL=lucrul mecanic de dislocuire )
m=masa particulei

Adica c=Radical(E/m)=radical [F(d2-d1)/m] ceea ce zice si Einstein:

Traducere:
Albert Einstein :
„Viteza unei unde este proporțională cu
rădăcina pătrată a forţelor elastice care provoacă
propagare și invers proporțională cu
masa eterului mișcată de aceste forțe.”
„Putem spune asta, în opinia
teoriei relativităţii generale spaţiul este înzestrat cu
calități fizice; în acest sens, deci, acolo
există un eter. Potrivit teoriei relativității generale  
spațiul fără eter este de necrezut;
căci într-un asemenea spațiu nu numai
nu ar fi propagarea luminii, dar nici nu
posibilitatea existenţei pentru standarde de spaţiu
și timp (măsurătoare și ceasuri), nici
prin urmare orice intervale spatio-timp din
simțul fizic. Dar acest eter poate să nu fie
considerat ca fiind dotat cu calitatea
caracteristice mediilor ponderabile, ca
constând din piese care pot fi urmărite
prin timp. Ideea de mișcare poate să nu fie
aplicat la acesta.”

virgil a scris:Care este directia in care un electron sau un atom emite un foton ?
Totodata stim ca raza de lumina poate fi polarizata pe stanga sau pe dreapta, dar nu am citit de raza de lumina cu polarizare zero ca urmare a combinarii celor doua.

La fel cum putem avea doua fascicule sau sarme de curent contrare,  in care se anuleaza campul magnetic, la fel zic eu si inca altii cativa destepti, putem avea doua raze laser paralele dar in antifaza. Ca urmare se anuleaza si la acestea campurile lor electrice si magnetice, care sunt opuse.
Ma intreb cu groaza ce se intampla cand se ciocnesc doua fascicule laser.
Doi curenti electrici paraleli in acelasi sens se atrag.
Doi curenti electrici paraleli si opusi-contrari se resping.
Doua fascicule laser in faza se atrag.
Doua fascicule laser in antifaza se resping.

Ati auzit de auto-convergenta fasciculelor puternice laser ce trec prin medii neliniare ?
Lamuriri in cartea "LASERII REALITATE SI SPERANTE" de L.V. TARASOV
https://www.printrecarti.ro/102010-l-v-tarasov-laserii-realitate-si-sperante.html
https://anticariatlogos.ro/product/laserii-realitate-si-sperante-l-v-tarasov/
https://anticariat-ursu.ro/laserii-realitate-si-sperante__lv-tarasov__2224.html
Cu un astfel de laser combinat gauriti orice tanc.  Deoarece acolo fotonii se transforma in electroni, in scantei electrice, ce formeaza un tub de electroni, un fulger globular mai deosebit. Este vestitul "fazer" pe care il vedeti prin filmele SF.

Cine stie de ce are loc dispersia luminii in functie de frecventa respectiv de lungimea de unda?

virgil a scris:Cine stie de ce are loc dispersia luminii in functie de frecventa respectiv de lungimea de unda?

Știe Richard Feynman. Citește capitolul 31 din volumul 1 al Lecțiilor sale profunde:

https://www.feynmanlectures.caltech.edu/I_31.html

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:Cine stie de ce are loc dispersia luminii in functie de frecventa respectiv de lungimea de unda?

Știe Richard Feynman. Citește capitolul 31 din volumul 1 al Lecțiilor sale profunde:

https://www.feynmanlectures.caltech.edu/I_31.html

Explicatia mea este mai simpla si nu are nevoie de atatea calcule, desi explicatia lui Feynman este mai riguroasa. Atomii prismei formeaza o retea de difractie tridimensionala. Indicele de refractie depinde de lungimea de unda si determina unghiuri de refractie diferiti in functie de lungimea de unda, ceia ce face ca raza de lumina alba sa se descompuna in culori componente pe masura ce se propaga prin prisma. Cu cat lungimea de unda este mai mare, cu atat unghiul de refractie este mai mic la iesire si traseul luminii prin prisma va fi mai scurt fiind mai aproape de varful prismei.   Pentru lungimile de unda mai scurte unghiul de refractie este mai mare fata de normala la suprafata ceia ce inseamna ca drumul parcurs de aceasta raza va fi mai lung intrucat prisma are o latime mai mare spre baza. Cu alte cuvinte vom avea unghiuri de propagare si distante diferite pentru fiecare lungime de unda in parte, adica la iesire raza apare ca un evantai de culori.

„Explicațiile” necantitative nu sunt explicații.

Abel Cavaşi a scris:„Explicațiile” necantitative nu sunt explicații.

Adica ce explicatii cantitative consideri ca trebuie sa dau? indicii de refractie ii gasesti in literatura de specialitate, la fel si lungimea de unda pentru fiecare culoare stiind ca raportul dintre sinusul unghiului de incidență alfa (a) și sinusul unghiului de refracție beta (b) este o valoare constantă pentru aceste două medii aer (1) si sticla (2), si este egală cu raportul vitezelor luminii în aceste medii:
sin a / sin b=n2,1=v1/v2 ;
Rezultă că, dacă unghiul de refracție beta este mai mic decât unghiul de incidență alfa, atunci lumina unei frecvențe date în al doilea mediu se propagă mai lent decât în ​​primul.

Unda electromagnetica este formata din foarte multe cuante fff mici numite etheroni, care sunt de doua feluri opuse. Doar aceste cuante au viteza constanta.
Un foton cu energie mai mica are lungimea de unda sau pasul mai mare, pe cand un foton de mare energie are pasul foarte mic. In realitate fotonii de mare energie cum ar fi Gamma sau Roentgen=X se deplaseaza mult mai repede, dar au drumul mult mai sinuos si cu pasul f.mic. Adevaratul traseu al fotonului este sinuos si depaseste viteza luminii masurata in linie dreapta.
Asta trebuia sa stiti demult. Dar nu cred ca ce v-am spus va va afecta intrun fel.

gafiteanu a scris:Unda electromagnetica este formata din foarte multe cuante fff mici numite etheroni, care sunt de doua feluri opuse.  Doar aceste cuante au viteza constanta.
Un foton cu energie mai mica are lungimea de unda sau pasul mai mare, pe cand un foton de mare energie are pasul foarte mic. In realitate fotonii de mare energie cum ar fi Gamma sau Roentgen=X se deplaseaza mult mai repede, dar au drumul mult mai sinuos si cu pasul f.mic.  Adevaratul traseu al fotonului este sinuos si depaseste viteza luminii masurata in linie dreapta.
Asta trebuia sa stiti demult. Dar nu cred ca ce v-am spus va va afecta intrun fel.

Nu ai de unde sa stii ca fotonul depaseste viteza luminii atunci cand se propaga printr-un mediu transparent ocolind atomii din cale, sau traversand prin campurile nucleare ale acestora. La iesirea din acel mediu inseamna ca fotonul ar fi franat ca sa ajunga din nou la viteza "c", deci cine il accelereaza si cine il franeaza ?

virgil a scris: ...deci cine il accelereaza si cine il franeaza ?

Eu cred ca mediul e.m. în sine. Si nu e vorba de accelerare, ci de rezistenta întâmpinata. Fotonul e ca un înnotator care depunând acelasi efort (echivalentul cuantei interne de energie), înainteaza mai repede prin apa decât printr-un lichid vâscos.

negativ a scris:

virgil a scris: ...deci cine il accelereaza si cine il franeaza ?

Eu cred ca mediul e.m. în sine. Si nu e vorba de accelerare, ci de rezistenta întâmpinata. Fotonul e ca un înnotator care depunând acelasi efort (echivalentul cuantei interne de energie), înainteaza mai repede prin apa decât printr-un lichid vâscos.

Cred ca este o explicatie mai plauzibila, fotonii sunt entitati electromagnetice care se propaga prin spatiul gravitational si prin obiectele macro in masura transparentei acestora. Cand un foton intalneste in cale un mediu relativ transparent, in functie de lungimea de unda si de atomii sau particulele intalnite in cale, se comporta diferit in trei situatii diferite;
1. fotonul ocoleste obstacolul intalnit ceia ce face ca drumul parcurs prin acel mediu sa devina mai lung decat drumul drept, si cu cat frecventa lui este mai mica, lungimea de unda fiind mai mare ocoleste mai usor atomii intalniti in cale. Din aceasta cauza fotonii de culoare rosie sunt deviati mai putin la trecerea lor prin prisma drumul lor fiind mai putin sinuos. Cu cat lungimea de unda este mai mica ( spre violet) cu atat intalneste in cale mai multe particule inclusiv electronii si nucleele atomice, ceia ce face ca drumul parcurs sa fie mai lung decat in cazul anterior, asa ca viteza aparenta a fotonului va fi mai mica decat viteza luminiiprin vid.
2. fotonii pot fi partial absorbiti de mediul respectiv ceia ce face sa creasca agitatia termica a acestuia.
3. O parte din fotonii incidenti sunt reflectati de suprafata prismei ceia ce presupune slabirea intensitatii pachetului de fotoni la iesirea din prisma.
In functie de structura interna a mediului, densitatea, modul de cristalizare (precum diamantul), marimea moleculelor, etc. viteza aparenta a fotonilor devine diferita si astfel indicii de refractie calculati vor fi diferiti.