Noi concepte de functionare a motoarelor

Rezumarea primului mesaj :

Aici vor fi prezentate mai multe metode (de constructie, de remodificare, de constructii a mai multor clase de motoare ce tin dupa o regula anumita) ce ajuta la perfectionarea capacitatilor (ridicare puterei motorului-reducerea (sau mentinerea la acelas norma cum era dinainte) cantitatii de substanta consumata; etc.) unui motor.

Stai ca nu te inteleg.

Eu am un anumit gaz fiind ca agent de lucru, sau gaz ca combustibil (carburant) [in acelasi timp fiind si agent de lucru, cu o singura diferenta caci pistonul cind ajunge in PMJ , gazul se evacueaza].
Acesta initial se incalzeste (fie din exterior, fie de la sine) pina la un anumit volum..(dependent de presiunea de afara si fortele de frecare..) apoi se pune o cleampa si pistonul devine mortal nemiscat.
Noi lucram aici cu un anumit interval de temperatura.
Acum noi dorim sa racim gazul cutare din cilindru, cel putin pina la temperatura de afara in un timp chit posibil mai scurt dar si ieften.

Daca am inteles corect, tu propui asa:
Sa lucram cu un fluid ca agent de lucru el fiind apa.
Intervalul de temperatura sa fie in jurul punctului de fierbere a apei.
Nu pricep pina la urma de ce sa mai introduci apa dupa expansiune, iai in consideratie caci daca dupa expansiune mai pui apa, pistonul nu mai revine pina la volumul minim, deci si nu vom avea acele economii promise.

Ideea cu lucrul cu agente de lucru, in dependenta de conditiile in care suntem, eu am propus mai demult.
In cazul a asa sisteme inchise, trebue gasite lichide care sa aiba 2 proprietati importante:
- Sa fie volatile la temperatura dorita.
- La racire( de dorit ca lichidul sa mai aiba proprietatea ca racirea sa fie in un interval foarte scurt) sa se condenseze si sa devina lichidul ca la inceput.

Spre exemplu, benzina nu are asa proprietati.

Daca avem un amestec de gaze compus din doi moli hidrogen si un mol oxigen obtinem un gaz detonant care prin ardere produce caldura si apa.Introducem acest amestec sub presiune in capul pistonului si amorsam explozia.Cand pistonul ajunge la PMI,pulverizam apa in capul pistonului.Vei avea implozie,exact ce-ti doresti.

Până aici e foarte corect. Dar la ciclul următor ce faci cu vaporii de apă rămaşi în cilindru?

Trebuie pulverizata atata apa incat tot aburul sa condenseze.Apa va fi evacuata la finalul cursei pistonului (PMS).

george a scris:Daca avem un amestec de gaze compus din doi moli hidrogen si un mol oxigen obtinem un gaz detonant care prin ardere produce caldura si apa.Introducem acest amestec sub presiune in capul pistonului si amorsam explozia.Cand pistonul ajunge la PMI,pulverizam apa in capul pistonului.Vei avea implozie,exact ce-ti doresti.

Nu inteleg nimic din ce vorbesti, sau ca o faci intentionat sau ca asa e stilul tau, sau asa sunt eu de greu.

1. Trebue precizat in care caz apartine aplicatia: a) atunci cind gazul este agent de lucru (din chite am inteles rasunsul este- nu, in asa caz care ar fi solutia ?!) ; b) atunci chind gazul e rezultat al arderii, si la finalul cursei pistonului se evacueaza.

2. Ca sa avem gazul cela compus din 2 moli de H si 1 mol de O, trebue sa dam bani, nu ?! Trebue investitii.

3. Conditia era ca dupa extindere, gazul ferbinte din cilindru sa se raceasca cel putin pina la temperatura de afara.
Tu spui de implozie, nu inteleg ce legatura are.
Eu vreau iesten si rapid sa racesc gazul din cilindru.

Si in genere, avind gazul cela din H si O, stiind ca poate provoca o inplozie, de ce sa mai incurcam itele.
Mai bine facem explozia aia, si apoi nu inteleg ce ai mai spus sa facem implozia.
Daca cheltuelile pentru obtinerea gazului compus din H si O sunt mai mici ca chistigurile de la explozie si implozie, atunci e bine, daca nu, atunci nu.

In urma arderii gazului detonant rezulta vapori de apa.
Facem urmatorul experiment:Punem pe foc o oala sub presiune in care avem apa de un deget.Cand oala incepe sa fluiere,o luam si o introducem sub un jet de apa.Se va produce o depresurizare brusca si capacul se va desprinde.Acelasi fenomen se intampla si cand vom pulveriza apa in pistonul in care avem vapori de apa.

Mai este ceva, nu stiu daca poate fi considerat ca este concept (mai degraba as spune prostia omeneasca).

"Despre incalzirea incaperilor"
Initial, se ardea substanta, si atit, pe baza asta era in linii mari tot procesul.

Apoi cineva si-a data seama ca gazele ferbinti  evacuate sa nu le arunce afara, ci sa le mai foloseasca la incalzirea incaperii (spre exemplu in punctele cele mai rece [la podea sau mai stiu unde, unde valorile temperaturii ajung a fi mult mai mici ca flacara data]).

Dar, mai este ceva.
Spre exemplu: Cazanele care incalzesc apa, sobele de la tara, etc. ard combustibilul, si fie ca gazele fierbinti se pun mai departe in aplicare, dar:
Inainte de a arde combustibilele cele, din ce cauza sa nu facem un motor, care la fel ne va da o aceeasi caldula INSA  si o mare cantitate de lucru mecanic, care apoi sa fie pus in aplicare fie la producerea curentului electric, fie in alte scopuri.

La mine spre exemplu, cum se ard pe iarna vreo  1.5- 3 tone de lemn, banui ca as fi putut ca toata iarna sa nu platesc deloc factula la curent electric, ba sa mai ramin cu multi bani in buzunar (dupa cum cheltui eu curentul electric).

Ghinditiva, spre exemplu , un automobil obisnuit din prezent, din chiteva litri de combustibil, chit lucru ne da.
Ghinditiva chit ar putea sa ne dea daca sa fim mai rigurosi.

Acum ghinditiva ca 1 m^3 de gaz natural (in RM) [la o anumita presiune si cu o anumita calorii] cuosta cam cit 4 kW/h , din banuelile mele, din 1 m^3 de gaz natural, folosind noile concepte se pot scoate mai mult de 4kW/h, aceasta ar mai insemna buisiness , buisiness , baiete,  
Adica se poate face undeva in subsol o termocentrala si vinde curent electric,  
Aceeasi poveste cred ca e si cu combustibilii solizi, lemnul sau carbunele.

Desigur se pot face calcule mai precise, care e treaba pina la urma.

Ceva inspirat din subiectul lui george, cred ca se poate scoate free energy, destul de simplu, fara nici un complicatii cu pompele de aer.

Fie ca avem un anumit cilindru, la care initial pistonul se afla in PMS.
Inauntrul cilindrului se afla ceva de genul unei spirale prin care circula agentul de lucru freonic [am auzit ca ceva mai rentabil acum este cu propanul].
1. Temperatura din interior se raceste cit mai mult fata de temperatura de afara.
2. Comprimarea- > scoatem lucru.
3. Lasam sa se incalzeasca pina la temperatura de afara.
4. Dilatarea -> scoatem lucru.

Ciclu se repeta.

Daca aplicam noile concepte, sio facem ca racirea si incalzirea sa fie cit posibil mai ieftena si in un timp scurt (aceasta cu timppul e necesar doar anumitor cazuri particulare, in general nu..), si daca bilantul energetic e pozitiv, atunci e super.

Nu inteleg de ce pina azi nu s-a facut asa ceva, ceea ce e destul de simplu.

* Pe Jupiter, spre exemplu, am scoate lucru nu saga.

Treaba asta cu surplusul de energie probabil vine de la aceea ca ne aflam (scaldam) la peste 0 K si o presiune anumita, deci avem un anumit potential fata de 0 K.

meteor a scris:
"Despre incalzirea incaperilor"
Initial, se ardea substanta, si atit, pe baza asta era in linii mari tot procesul.

Apoi cineva si-a data seama ca gazele ferbinti  evacuate sa nu le arunce afara, ci sa le mai foloseasca la incalzirea incaperii (spre exemplu in punctele cele mai rece [la podea sau mai stiu unde, unde valorile temperaturii ajung a fi mult mai mici ca flacara data]).

Dar, mai este ceva.
Spre exemplu: Cazanele care incalzesc apa, sobele de la tara, etc. ard combustibilul, si fie ca gazele fierbinti se pun mai departe in aplicare, dar:
Inainte de a arde combustibilele cele, din ce cauza sa nu facem un motor, care la fel ne va da o aceeasi caldula INSA  si o mare cantitate de lucru mecanic, care apoi sa fie pus in aplicare fie la producerea curentului electric, fie in alte scopuri.

La mine spre exemplu, cum se ard pe iarna vreo  1.5- 3 tone de lemn, banui ca as fi putut ca toata iarna sa nu platesc deloc factula la curent electric, ba sa mai ramin cu multi bani in buzunar (dupa cum cheltui eu curentul electric).

Virgil , sau altii ce parere aveti ?!

Puterea calorifica a lemnului este de 3 ori mai mica comparativ cu a benzinei.

Deci, din o iarna eu chind fac focul la soba eu arunc fara sens 3 tone lemn care exhivalent in Mj/kg~ 1 tona de benzina.

1 tona de benzina ~ 1.000 Euro.

Chit lucru mecanic direct se poate scoate din 1 tona de benzina <=> 3 tone de lemn cred ca usor ne-am putea inchipui daca sa ne orentam dupa un generator la benzina din prezent, cel mai performant (fara sa aplice conceptul presiunii).

Cred cert ca se poate scoate fooarte mult lucru mecani, sau curent electric (sau care in rezultat si el poate fi convertit in caldura reduchind consumul de materiale, cum nu v-ar parea banal).

Aceasta este un mare impuls economiei intregii tari. Tara ar deveni dupa parerea mea ABSOLUT independenta de curent electric cumparat de undeva, adica tara (cetatenii) singuri vor produce (lor sau vinde) curent electric.

Mari proecte la motor cred ca nu avem ce face, motorul- soba- generator este multi combustibil, adica per materie solida- lichida merge cu o multime de materiale avute la indemina: lemn, carbune, turba, benzina, etc. principalul sa dea caldura.

Ghinditiva marile cazangerii din blocuri, sau in tarile nordice chita energie arunca fara sens !

Deci, din o iarna eu chind fac focul la soba eu arunc fara sens 3 tone lemn care exhivalent in Mj/kg~ 1 tona de benzina.

Pai tie iti trebuie 3 t de lemne sa-ti incalzesti casa, adica cca 250 Euro, dar cu acesti bani poti cumpara doar 200 litri de benzina, pe care daca ii imparti la 6 luni de facut focul, inseamna 33, litri pe luna sau un litru pe zi. Ce zici te incalzesti cu 1,5 litri pe zi?, eu cred ca ai nevoie de cca 6-7 litri pe zi. Asa ca socoteala de acasa nu se potriveste cu ce-a din targ. Tot lemnul este cel mai ieftin combustibil, dupa el vine gazul metan, apoi petrolul si curentul. Desi curentul ar trebui sa fie cel mai ieftin, pentru ca apa curge pe Dunare si da curent, dar in societatea noastra mizerabila curentul este cel mai scump. Dar sa revenim, cum sa produci tu curent, folosind caldura din casa? daca folosesti un generator electric cu motor Stirling, atunci vei face frig in casa, pentru ca el va functiona pe baza diferentei de caldura intre interior si exterior, iar daca nu consumi mai multe lemne se va opri motorul.

virgil a scris:

Deci, din o iarna eu chind fac focul la soba eu arunc fara sens 3 tone lemn care exhivalent in Mj/kg~ 1 tona de benzina.

Pai tie iti trebuie 3 t de lemne sa-ti incalzesti casa, adica cca 250 Euro, dar cu acesti bani poti cumpara doar 200 litri de benzina benzina pe care daca ii imparti la 6 luni de facut focul, inseamna 33, litri pe luna sau un litru pe zi. Ce zici te incalzesti cu 1,5 litri pe zi?, eu cred ca ai nevoie de cca 6-7 litri pe zi. Asa ca socoteala de acasa nu se potriveste cu ce-a din targ. Tot lemnul este cel mai ieftin combustibil, dupa el vine gazul metan, apoi petrolul si curentul. Desi curentul ar trebui sa fie cel mai ieftin, pentru ca apa curge pe Dunare si da curent, dar in societatea noastra mizerabila curentul este cel mai scump. Dar sa revenim, cum sa produci tu curent, folosind caldura din casa? daca folosesti un generator electric cu motor Stirling, atunci vei face frig in casa, pentru ca el va functiona pe baza diferentei de caldura intre interior si exterior, iar daca nu consumi mai multe lemne se va opri motorul.

Putin mai atent as vrea sa fii.

Uite care e ideea:

Am o camera cu un anumit volum de aer, Fie temperatura camerii este de 10*C (aceasta valoare nu are mare importanta, ei pina la urma fie). Eu vreau sa ma incalzesc, asa inchit temperatura aerului sa fie maxim la 25 *C
Am motorul-soba-generator.

1. Agentul de lucru de dorit sa aiba punctul de ferbere apropiat de temperatura maxima din camera, adica cam 30*C (si aceasta nu e cine stie ce important, pur si simplu daca as avea apa spre exemplu, atunci eu trebue sa ard 2 braturi cu lemn ca apa din cilindri sa inceapa a ferbe, pina ea incepe a ferbe eu deja m-am incalzit si nu mai fac focul), sau sa fie un gaz, si daca a si verificat george, fie el Heliul.

2. Pun lemnul la foc in soba (iniima motorului). Temperatura agentului focului (agentului de lucru) fie ca se ridica pina la vreo 1000*C

3. Agentul de lucru isi modifica temperatura , dilatinduse -> dindune noua lucrul mecanic, care cum am mai spus: fie se aplica direct practic, fie se transforma in curent electric care si el sa fie aplicat practic (iluminarea camerii, functionarea televizorului, functionarea frigiderului, functionarea ferului de calcat etc), fie se transforma in caldura in alte camere mai indepartate, sau nemijlocit chiar in aceasta camera.

4. Agentul de lucru va fi racit de la temperatura aceasta maxima data de combustibil la ardere, pina la temperatura camerei care este la moment (la inceput se va raci pina la 10*C, mai tirziu [chind va fi deja cald] se va raci pina la 24*C. Dupa cum se vede nu e nimic strasnic in aceasta).

Aceasta "racire" (prin anumite radiatoare), defapt schimbul de temperatura, inseamna pentru camera noastra de fapt INCALZIRE.

Eu propun ca motorul-soba-generator sa fie aplasat la podea, deoarece schimbul de temperatura sa aiba loc cu cele mai reci puncte ale camerei + la aceea ca caldura se ridica in sus.

Ca sa nu sa se creeze discomfort oamenilor din incapere din cauza vintului creat de ventilatoare, intregul sistem de racire cu aer sa fie de tip "inchis".

Adica este un sistem de tevi prin care circula aerul, aceste tevi mai avind functia de schimbatoare de caldura..

5. Fumul (gazele esapate).
Fumul si el sa fie si el pus in aplicare, asa inchit sa treaca prin podeaua camerii, asa inchit prin hogeag va iesi fum cu temperatura ca a camerii.

6. Tot aceasta fara sa aplicam principiul presiunii. Sa aplicam principiul presiunii nu e nimic stie ce. Trebue sa fim mai atenti la sarcina care ii dam pistonului sa o duca, atit.


3 tone de lemn (echivalent in benzina din punct de vedere a joulilor dati la ardere) este cam 1 tona (benzina echivalent in bani) este cam 1.000 Euro.

Eu cu 3 tone de lemn:
1) Ma incalzesc cu virf si indesat toata iarna.
2) Echivalent in lei (sau se poate de calculat in lucru mecanic, sau in kw/h, etc. cum doriti), dupa arderea acestor 3 tone eu chistig aproximativ 1.000 Euro gratis.

Eu cu 3 tone de lemn:
1) Ma incalzesc cu virf si indesat toata iarna.
2) Echivalent in lei (sau se poate de calculat in lucru mecanic, sau in kw/h, etc. cum doriti), dupa arderea acestor 3 tone eu chistig aproximativ 1.000 Euro gratis

Daca este asa cum crezi, de ce nu aplici ceia ce zici?
Eu zic alta ceva, pentru orice kw de curent, trebuie sa consumi de cca 2,5 ori mai multa energie calorica, adica lemne.
Pe timpuri rusii foloseau niste lampi cu petrol pentru iluminat, care dadeau si curent electric pentru functionarea unui aparat de radio. Probabil foloseau niste termocuple care furnizau curent electric, sau ceva asemanator, poate niste panouri cu siliciu pe post de abajur, nu stiu sigur ce. Documenteaza-te si fa si tu la fel.

Nu tiu de ce, dar mie mi se pare ca majoritatea au intentia sa caute nod in papura si sa pue bete in roata.

Trebue desigur sa verific ceea ce spui, inainte de a face concluzia, totus vesnic ne plingem, trebue sa asteptam.. sa vina vreun japonez poate..

Chiar daca ceva nu e perfect, el se poate de perfectat, de schimbat totul din radacini, etc. principalul trebue schimbari ca sa ajungem la ceva bun.

Parerea mea (in treacat) este ca lemnul are o putere calorifica mai mare sau egal ca benzina (cheea e in jaratic)   


Am gasit net ca 1 litru benzina ila un generatur pe bensina in o ora da cam 0,5 kw/h.

Dar, lemnu lasa jaratic, si mai exista si conceptul presiunii, ei.. ce folos ca tot la gunoi va fi aruncat proectul..

Am gasit net ca 1 litru benzina ila un generatur pe bensina in o ora da cam 0,5 kw/h.

1 l de benzina costa 6 lei, si cu el faci 0,5 kw ora care costa cam 0,25 lei. Ce afacere mai este si asta?

virgil a scris:

Am gasit net ca 1 litru benzina ila un generatur pe bensina in o ora da cam 0,5 kw/h.

1 l de benzina costa 6 lei, si cu el faci 0,5 kw ora care costa cam 0,25 lei. Ce afacere mai este si asta?

Afacere e ca ai curent in mijlocul campului unde nu sunt transformatoare ,stalpi si fire electrice....
Cam la asta e bun un generator.

virgil a scris:

Am gasit net ca 1 litru benzina ila un generatur pe bensina in o ora da cam 0,5 kw/h.

1 l de benzina costa 6 lei, si cu el faci 0,5 kw ora care costa cam 0,25 lei. Ce afacere mai este si asta?

Pai am spus eu caci cred ca la noi e o mentalitate specifica... de a pune bete in roata, nu de a pune umar la umar, cauta solutia spre rezolvare, ci contrarie.

Mai aevem cel puti (spun cert) conceptul presiunii, care ar mari randamentul, asa inchit presupun caci 3kg ar da cel putin 1 kw/h, si nu 0.5 kw/h cume e la generatoarele din prezent (adeca per viitor cele vechi).

Din punct de vedere al puterii calorifice http://ro.wikipedia.org/wiki/Putere_calorific%C4%83#Puterea_calorific.C4.83_a_unor_substan.C8.9Be 3 tone de lemn este egal cu 1 tona de benzina, asa este sau nu ?! Imi spune cineva raspunsul clar ?!

Adica, daca as avea o masina sau tren (acum nu imi spuneti, " baaai prostovane dap' de ce sa mai ai masina aia ehehe etc. ca acum este petrolul, lemnul e pentru primitivi" , pina la urma e un exemplu imaginativ ) apoi cu 3 tone de lemn eu as face tot atit lucru chit cu 1 tona de benzina.

Echivalent in Euro la cursurile din prezent, 3 tone de lemn sunt mult mai ieftene ca 1 tona de benzina.

Acum, eu chind merg cu masina, cu 1 litru de benzina eu merg cam 10 km ba inca si cu farurile aprinse, si pot cara si 1 tona, cel putin pe un drum drept (as spune chiar si pe un drum cu un unghi de 30*).
 
Iarna eu chind ard lemnul in soba, de ce cu 3 kg de lemn sa nu scot acelasi lucru MINIM care il face masina cu 1 litru de benzina ?!

De ce sa perdem aiurea ?!

In prezent oamenii fac fel de fel de biogazuri, ard pae, etc, aste is prostii. Adevarata economie noi o ardem cu miinile noastre.

Ba nus' de ce mi se pare ca lemnul la ardere da o energie cel putin aceeasi ca si benzina.

Blocuri de apartamente, sute de blocuri, in perioadele reci, mai ales in  zonele reci, se ard bani cu sacul.

3 tone de lemn este egal cu 1 tona de benzina, asa este sau nu ?! Imi spune cineva raspunsul clar ?!

Da, asa este;
Lemnul are puterea calorica 15 MJ/Kg, iar benzina are 47,3MJ/Kg.

Echivalent in Euro la cursurile din prezent, 3 tone de lemn sunt mult mai ieftene ca 1 tona de benzina.

Si aici ai dreptate, de aceia s-au facut centrale termice pe lemne.
Referitor la motoare, erau niste tractoare in vechea URSS, folosite prin Siberia de dupa razboi, care consumau drept combustibil lemnul. Nu stiu detalii, insa am aflat acest lucru de la un inginer care facuse facultatea la Moskova. De altfel toate locomotivele cu abur foloseau lemne sau carbune dupa caz. Asa ca alegerea este a ta.

virgil a scris:

3 tone de lemn este egal cu 1 tona de benzina, asa este sau nu ?! Imi spune cineva raspunsul clar ?!

Da, asa este;
Lemnul are puterea calorica 15 MJ/Kg, iar benzina are 47,3MJ/Kg.

Echivalent in Euro la cursurile din prezent, 3 tone de lemn sunt mult mai ieftene ca 1 tona de benzina.

Si aici ai dreptate, de aceia s-au facut centrale termice pe lemne.
Referitor la motoare, erau niste tractoare in vechea URSS, folosite prin Siberia de dupa razboi, care consumau drept combustibil lemnul. Nu stiu detalii, insa am aflat acest lucru de la un inginer care facuse facultatea la Moskova. De altfel toate locomotivele cu abur foloseau lemne sau carbune dupa caz. Asa ca alegerea este a ta.

Bine, acum is mai diacord cum iesi la dezbateri.

Am auzit si eu de asa ceva, chiar si ca ar fi fost construite tancuri in rusa "mnogotoplevnie", adica care puteau merge si pe carbune si pe lemn, etc. (aceasta era facut cu scopul ca  in caz de razboi sa nu fie creza energetica).

Ideea mea de aici este totus putin- putin alta, anume aceea caci fiecare om in perioadele reci ale anului, la arderea combustibilului ( fie el gazos [gaz natural, etc.], fie el lichid [benzina, motorina, etc], fie el solid [lemn, carbune, turba]) se poate scoate o cantitate mare de lucru mecanic [care apoi la dorinta sa fie transformat in ce vrea omul], caldura cedata ba fiind inca mai mare ca in cazul chind lemnul (gazul, carbunele, benzina, etc) nu il pui in soba, ci il pui in: motor- soba [- generator].

Se mai poate mari considerabil randamentul motorului- soba aplichind noile concepte.. ei fie.

Eu presupun, caci cel putin pe perioadele reci ale anului, omul care are motorul- soba NU va plati factura la curent electric (spre exemplu), ba din contra ii vor mai ramine niste bani in buzunar [cu care poate sa isi ea combustibil per anul viitor].

Constructia a unui asa motor- soba cred ca nu e cine stie ce, odata ce in ziua de azi s-au facut motoare de o diversitate mare.

Aplichind asa idee in practica, dar fachind niste motoare - sobe de o calitate excelenta, tara sau familia care va aplica asa ceva pe zeci de ani isi va scoate chistig + nu va c*ca  asa de mult natura ca omul din prezent.


Este urmat de topicul „Considerate troll”.

Cu motoarele de tip Stirling cred ca ceva nu e prea bine pina la urma si spuneam demult.

Ideea e ca nu se concretizeaza care e povestea cu provenenta  sursei principale (fie ea calda sau rece).

Dar, aceasta joaca in un oarecare masura un rol important.

Spre exemplu daca combustibilul nostru este lichid sau gazos (ideea este ca acest combustibil sa poata fi aplicat la motoarele cu ardere interna), atunci:
- Inainte de a obtine sursa calda/rece  la "arderea" combustibilului el este pus in motor (cilindru) ca sa ne dea lucru mecanic, NU aiurea sa arda.

- Dupa ce are loc "arderea" are loc "dilatarea" "gazului", asa deci obtinem un oarecare lucru mecanic.
In ACELASI timp se obtine sursa calda/ rece, cu o aceeasi valoare ca si cum am arde aiurea dar , fara a scoate lucru mecanic.

- Mai departe scrie in carte...

Ex: Am un motor de tip Stirling.
Am vreo 10 l benzina.
In ziua de azi cred ca asa se face: Intr-o parte se da foc benzinei pentru a se obtine sursa calda la motor, mediul inconjurator e considerat sursa rece, si foc la ghete..
DAR, daca initial am pune ca acesti 10 l sa treaca prin un motor cu ardere interna, SI gazele ferbinti evacuati + caldura riziduala sa fie ca sursa calda la motorul Stirling, atunci lucrurile se schimba mult.
Plus ca mai avem conceptul presiunii.

Dac' nu ma gresesc la moment, "deseurile" evacuate de sursa calda si sursa rece a motorului Stirling contin si ele temperaturi cu valori diferite, ceea ce poate fi considerat ca fiind energie.
Per valori mici ale temperaturii surselor initiale, aceste resturi par pentru noi mici, insa la valori inalte (spre exemplu la atomocentrale) pentru noi valorile ar parea ceva mai solide.

S e   p a  r e    c a, conceptul presiunii este un mare esec.

Un domn mi-a replicat (reproduc din ceea ce imi amintesc) caci:
-  forta dusa de piston pe drumul de lucru nu poate fi constanta (ceea ce cred ca ucigas loveste din temelie conceptul), ca o confirmare ar putea fi (cel putin) leagea  II-a si in special a III-a a lui Newton.

Sa analizez acum (superficial, ma mai ghindesc pe mai tirziu poate voi veni cu ceva mai clare argumente) intradevar s-ar parea ca asa este, dar parca inca nu is convins.
LEgea a III-a care spune:
"Când un corp acționează asupra altui corp cu o forță (numită forță de acțiune), cel de-al doilea corp acționează și el asupra primului cu o forță (numită forță de reacțiune) de aceeași mărime și de aceeași direcție, dar de sens contrar. Acest principiu este cunoscut și sub numele de Principiul acțiunii și reacțiunii."

Intradevar de ce daca apare forta aceeea mare in rezultatul maririi presiunii in cilindru, sa nu duca (pe o perioada de drum) la acceleratie si apoi incetinire?! In orice caz, nici viteza , nici forta nu e constanta.

Daca am avea un cilindru cu supapele in jos, si pe piston i-am pune o greutate, atunci dupa detonare, eu cred caci greutatea va fi aruncata accelerat in sus, apoi incetinit pina se va opri undeva.

Alt, exemplu, daca am avea o motocicleta cu un cilindru, avind o turatie foarte mica, chind ne vom ridica la un deal, vom simti ca nu ne miscam constant.

Alt fel spus, forta dusa de piston la motoarele din prezent este chiar traectoria dusa de punctul cela din coordonatele cu valori numite initiale pina la cele finale a ecuatiei gazului corespunzator din cilindru.

Asa deci economii se pot consitera restul(si acolo se pare ca nu trebue sa ma grabesc, aceeasi extindere spre exemplu pina atunci chind valorile presiunii din cilindru nu ar fi aproape egale cu a presiunii de afara, probabil, nu in zadar nu s-a pus in aplicatie) trucurilor, nu insa acesta din domeniul cutare de valori.

@george, tu ai spus ca ai fi facut calcule, si ti-ar fi dat un randament supraCarnot. Ar fi bine sa verifici inca o data, si daca nu ai fi cazut si tu (la fel cum multi altii) in posibilul esec al meu.
La fel cred ca ar fi bine sa reverifici ceea ce ai afirmat ultimul timp pina in prezent.
Astept (in special ) parerea  ta.

Eu totus nu stiu mai am parca inca ceva ghinduri.

Hai sa ne concentram strict si simplu doar numai la un caz, chit posibil de simplu:
" Fie avem o motocicleta (un anumit mecanizm), care are un singur cilindru, se deplaseaza pe o panta cu drumul drept, cu o viteza constanta."

Acum, dati sa ne concentram la unele experimente propuse de mine mai demult:
1. Fie avem un piston cu cilindru, etc. pistonul, doar ca e indors invers, PMJ se afla sus, iar PMS se afla jos.
Pistonul la capat are pusa o tava, pe care sta o anumita greutate (calculata din timp in ce cantitate). Aceasta greutate este cuantificata, cuantificarea consta in aceea ca ea e formata din o multime de bile din materialul cutare.
Chind are loc detonarea in cilindru, tot pistonul cu greutate se va deplasa la o anumita distanta in sus, apoi se va opri. Apoi se va lua o bila, pistonul cu tava si greutate iar se va ridica s.a.m.d pina chind, vom lua ultima bila, iar presiunea din cilindru va tinde a fi egala cu presiunea de afara.
Suma energiilor potentiale ale bilelor care au fost ridicate o vom nota cu S1

2.Fie la fel avem acelas cilindru, tava si greutate. Greutatea NU e cuantificata.
Chind are loc detonarea, delatarea are loc cu o viteza accelerata, greutatea e aruncata impreuna cu piston in sus, pina la o anumita inaltime, peurma are loc incetinirea pina chind se opreste definitiv.
ACUM, energia potentiala a acestei greutati o vom nota cu S2.
Eu asa cred: caci S2 este permament mai mic sau egal cu S1(cu chit greutatea e mai mult cuantificata cu atit S1 e mai mare, daca S1 nu e cunantificata bine, atunci S2 poate ffi mai mare).
Acum, Inginerii inainte sa aplice o greutatea forta la pistonul din cazul 2, ei trebue bine sa calculeze, caci daca ea va fi prea mica, sau mare, atunci vor fi perderi. Ca referinta eu cred ca ei trebue sa ea S1 din exemplu 1, ca fiind energia maxima care o poate da cilindrul cu capacitatea cutare.

Daca nu ar fi fost accelerarea, incetinirea, inertia lucrurile ar fi stat altfel.
Azi nu stiu pina la capat care e treaba acolo in cilindru la exemplul cela cu motocicleta.
Toata intrebarea mea se tine in special: ce presiune au gazele chind se evacueaza din cilindru?!
Daca ea e mare in raport cu cea de afara, atunci ok si se poate de ghindit cum de scos aceasta energie. Daca ea e mica in raport cu cea de afra, atunci nici nu mai e rost sa facem diferite mecanizme sa o scoatem, chaci vom perde mai mult de chit am investit.

Eu rau tare ma pricem in tehnica, dar mie imi pare caci azi, gazele chind se evacueaza se evacueaza cu o presiune solida pentru mecanizmul cu greutatea cutare, iata aici se fac perderi mari.

Sa ne mai ghindim la exemplul cela cu motocicleta care se deplaseaza constant pe o panta drapta.
Daca sa fim precisi, motocicleta nicidecum nu ar trebui sa se deplaseze (in cazul chind e cel mai economic mod de deplasare) constant, asa ar trebui: accelerat-incetinit-accelerat- incetinit- etc.
Daca ciclurile decurg foarte rapid in timp, exista sansa sa nu simtim aceasta, creeindune aluzii ca ne miscam constant.

Pina aici e corect scrisa povestea babeasca sau nu ?!

Nu gasesc niste foto si descrierea acelor experimente, dar voi repeta.

Inchipuiti-va  asa doua cazuri:
Cazul1 : Avem un cilindru rasturnat (adica PMS se afla in PMJ si invers). La capatul pistonului unde ar trebui sa se uneasca cu biela-manivela avem o tava cu o greutate (calculata din timp, in dependenta de ce gaz si ce temperatura la aprindere va fi, ce capacitate, etc. ) cuantificata in granule chit posibil mai mici.
Fie ca are loc detonarea. Indata eliberam o granula de pe tava=> pistonul se va ridica putin in sus=> mai eliberam o granule si o punem la acea inaltime pe un raft=> etc. eliberam ultima granula asa inchit presiunea din interior aproximeaza cu cea de afara (ne imaginam ca in tot acet timp temperatura ramine aceeasi).
Suma energiilor potentiale a tuturor granulelor este lucrul maxim care se poate capata in acest sens (dupa parerea mea).
Cazul2: Avem acelasi cilindru in aceeasi pozitie, la fel cu o greutate calculata din timp care in aceleasi conditii (de amestic a gazului, capacitate, etc.) sa dea lucru maxim , doar ca greutatea nu e cuantificata ci e unitara si la detonare e lasata liber sa se deplaseze.
Detonarea. Indata dupa acest proces greutatea este aruncata (la inceput) accelerat in sus , apoi incetinest pina in PMS. Si aici fie ca indata hopa si il punem pe un raft. Ii calculam energia potentiala.
Parerea mea e energia potentiala din primul caz e egala cu cea din cazul 2.
DAR, azi eu presupun caci atunci cind la detonare in cazul 2 greutatea e aruncata in sus ea nu e lasata sa isi capete inaltimea maxima, adica asa spus mai popular s-ar izbi de pod (sau cilindrul nu ar fi suficient de lung).
Din acest motiv eu cred caci se perde multa energie si ca sa nu sa se piarda eu cred ca e mai bine sa se aplice principiul de la cazul 1.

Mai corect spus  ar fi asa: In ambele cazuri forta pe care o suport pistonul pe distanta de lucru este variabila (de la maxim la minim) dependenta de presiunea din cilindru (ca doar energia trebue sa se elimene undeva, nu poate fi pur si simplu stopata, neglijata).
INSA greutatea (forta) care se impune la piston in cazul I e variabila, in cazul II e constanta. In cazul II vriatia fortei pe care o suporta pistonul pe directia drumului se datoreaza in special acceleratiei sale pe un anumit timp pe un anumit traseu de drum.
Avantaje:
1)Cazul I permite reducerea, modificarea distantei de lucru, reducerea la minim, dupa cum noi am dori, energia fiind la fel scoasa la maxim.
(in ambele cazuri se considera caci cantitatea si compozitia de substa care se da la consumat este aceeasi si se admite ca la maxim se extrage lucrul mecanic dat, adica egal fiind in ambele cazuri).
2) Mie mi se pare, nu stiu ce e, ca la motoarele din ziua de azi, chit nu s-ar screme inginerii, daca nu aplica principiul din cazul I, atunci in timpul deplasarii masinii la un deal, acel piston chit de lung nu l-ar face ca nu se poate deplasa liiber la maxim, adica la evauare gazele ies cu o anumita presiune mai ridicata ca cea atmosferica.
Dezavantaje:
1) Trebue un "comutor", adica o parte mobila care sa distribue diferit forta impusa pistonului
Trebue cilindrii legati in serie si multe altele, toate astea nefiind (cum eu cred) puse la punct sunt greu de construit un motor  de la cap pina la coada.