De ce se neglijează torsiunea traiectoriilor?

Rezumarea primului mesaj :

Constat cu indignare crescândă că Ştiinţa actuală, şi în special Fizica, neglijează complet torsiunea traiectoriilor. În sistemul solar se studiază doar curbura traiectoriilor şi se consideră că aceste traiectorii sunt plane. La fel şi în lumea particulelor elementare, n-am auzit vorbindu-se de torsiune.

Aveţi idee de ce este atât de repudiată torsiunea asta? Sau, de fapt, se studiază şi torsiunea, doar că nu ştiu eu?

De ce nu se neglijează atunci şi curbura, nu doar torsiunea? De ce nu se aleg repere în care să fie neglijată şi curbura, nu doar torsiunea. Ciudat, foarte ciudat. Aveţi vreo idee de ce se întâmplă asta?

OBSERVATIA este esentiala pentru FIZICA....
....MACACII SAVANTI SUFERA, prin definitie, de ...ORBUL GAINILOR!...ei vad, cu ochii inchisi.....REALITATI ADIMENSIONALE...cai verzi pe pereti!

..poate vreun MACAC sa-mi deseneze realitatea.... adimensionala?....

Raza particulei este zero, zice unul...insa un conglomerat de astfel de particule alcatuiesc CREIERUL MACACULUI...
...
CE RAZA ARE .....CREIERUL MACACULUI...?

virgil a scris:In spatiul tridimensional, orice particula libera are 6 grade de libertate, 3 rotatii si 3 translatii, evident si combinatiile acestora.

Ceea ce spui tu este valabil pentru corpurile rigide şi nu are legătură cu ce te-am întrebat eu despre traiectoriile din camera cu ceaţă (din moment ce tu le-ai dat ca exemplu). Eu te-am întrebat dacă poţi demonstra că traiectoriile particulelor nu au torsiune. Poţi?

Deci nu este nevoie de nici o demonstratie pentru a spune ca o particula se roteste atat timp cat particula are o dimensiune precum nucleonii. Dar cand ai de a face cu particule adimensionale, notiunea de rotatie dispare, pentru ca raza particulei este zero.

Virgil, am eu impresia sau tu chiar confunzi torsiunea cu rotaţia? Torsiunea este o proprietate a traiectoriei şi nu depinde de faptul că planeta care descrie traiectoria respectivă are rotaţie sau dilataţie. Am fost mai explicit acum?

Virgil, am eu impresia sau tu chiar confunzi torsiunea cu rotaţia? Torsiunea este o proprietate a traiectoriei şi nu depinde de faptul că planeta care descrie traiectoria respectivă are rotaţie sau dilataţie. Am fost mai explicit acum?

Tu folosesti termeni atribuiti materialelor solide, ma refer la torsiune, pe care vrei sa-i aplici unor traiectorii virtuale, caracterizate doar de o singura dimensiune, adica lungimea.
Eu nu confund torsiunea cu rotirea, doar caut o explicatie in ceia ce crezi tu despre torsiunea traiectoriilor. Intr-un spatiu cu o singura dimensiune poate exista torsiunea? sau, cate grade de libertate are un punct material intr-un spatiu unidimensional? eu cred ca unul singur, deci nu exista torsiune. Traiectoria nu este ca o ata rasucita, ci pur si simplu, traiectoria nu exista ca o entitate materiala.

virgil a scris:Tu folosesti termeni atribuiti materialelor solide

Te rog mult să fii un pic mai atent la ce discutăm în acest topic. Îţi reamintesc primul meu mesaj în care am subliniat despre ce fel de torsiune vorbesc:

Abel Cavaşi a scris:Constat cu indignare crescândă că Ştiinţa actuală, şi în special Fizica, neglijează complet torsiunea traiectoriilor. În sistemul solar se studiază doar curbura traiectoriilor şi se consideră că aceste traiectorii sunt plane. La fel şi în lumea particulelor elementare, n-am auzit vorbindu-se de torsiune.

Aveţi idee de ce este atât de repudiată torsiunea asta? Sau, de fapt, se studiază şi torsiunea, doar că nu ştiu eu?

De ce nu se neglijează atunci şi curbura, nu doar torsiunea? De ce nu se aleg repere în care să fie neglijată şi curbura, nu doar torsiunea. Ciudat, foarte ciudat. Aveţi vreo idee de ce se întâmplă asta?

Deci, vorbesc despre torsiunea traiectoriilor, nu despre torsiunea materialelor solide. Am spus asta chiar de la început, aşa că nu pune alte sensuri ca să nu lungim discuţia aiurea. Este un exemplu de cât de aiurea poate devia o discuţie atunci când unul dintre interlocutori nu este atent la ceea ce se discută.

, ma refer la torsiune, pe care vrei sa-i aplici unor traiectorii virtuale, caracterizate doar de o singura dimensiune, adica lungimea.

Faptul că o traiectorie este un fir nu înseamnă că ea nu poate avea torsiune. Citeşte cu mare atenţie ce înseamnă torsiune a unei curbe. Până atunci nu poţi înţelege problema pe care eu am ridicat-o în acest topic. Eu am întrebat de ce se neglijează torsiunea traiectoriilor atunci când nu se neglijează curbura lor. Care este raţiunea acestui fapt? Tu eşti un exemplu de cât de greu este înţeleasă această noţiune. Deci nu e de mirare că fizicienii au neglijat-o, pierzând astfel o oportunitate imensă pentru a explica realitatea.

Eu am întrebat de ce se neglijează torsiunea traiectoriilor atunci când nu se neglijează curbura lor. Care este raţiunea acestui fapt? Tu eşti un exemplu de cât de greu este înţeleasă această noţiune. Deci nu e de mirare că fizicienii au neglijat-o, pierzând astfel o oportunitate imensă pentru a explica realitatea.

Ai in poza de mai jos un exemplu clasic de traiectorie cu torsiune asa cum iti place tie sa zici. Eu consider ca daca cunosti raza si pasul elicei, ai toate elementele necesare ale traiectoriei, spune-mi in acest caz ce alte informatii poti afla introducand notiunea de torsiune a traiectoriei.

Poza este luata din;http://ro.nccmn.wikia.com/wiki/Mi%C5%9Fcarea_particulei_%C3%AEnc%C4%83rcate_%C3%AEn_c%C3%A2mpuri_electrice_%C5%9Fi_magnetice

Aşa cum existenţa curburii traiectoriei te informează că în zonă există un câmp care abate corpul de la o mişcare liniară, tot astfel, existenţa torsiunii traiectoriei te informează că în zonă există un câmp care abate corpul de la o mişcare plană. Câmpul care abate corpul de la o mişcare plană este complet neglijat azi în Fizică. De ce? Există motive întemeiate pentru asta?

Abel Cavaşi a scris:Aşa cum existenţa curburii traiectoriei te informează că în zonă există un câmp care abate corpul de la o mişcare liniară, tot astfel, existenţa torsiunii traiectoriei te informează că în zonă există un câmp care abate corpul de la o mişcare plană. Câmpul care abate corpul de la o mişcare plană este complet neglijat azi în Fizică. De ce? Există motive întemeiate pentru asta?

La faza asta ai dreptate Abel Cavasi. Torsiunea arata ca avem un corp in miscare libera .
Lipsa torsiunii sau o torsiune extrem de mica arata faptul ca avem un corp cu forta motrica proprie care
invinge forta responsabila de torsiune (mai mult sau mai putin )
Acest fapt poate creea un model de studiu in spatiu...

N-am înţeles, Adi, la ce îmi dai dreptate. Ce arată existenţa torsiunii, că avem un corp în mişcare liberă? Eu ziceam că-i tocmai invers.

Faptul ca ai un corp in miscare libera ,iti arata ca acel camp responsabil de manifestarea torsiunii campului se poate manifesta.
Daca ai avea un mobil ,forta responsabila de tractiunea mobilului
se opune campului care da forta rezultanta responsabila de torsiunea lui .
-Exemplu Felix :
Atat timp cat nu si-a coordonat miscarile corpului s-a invartit in aer
in momentul cand prin forta muschilor (bratelor,picioarelor ) si-a coordonat miscarile corpului nu s-a mai rasucit si a putut sa-si deschida parasuta.
-Un alt exemplu este forta motrica a unui avion care se opune torsiunii. Zborul avionului nu este liber ...nu ?

eu nu înțeleg ce vor ăștia să spună aici:

evz.ro - Prima declaraţie a lui Felix Baumgartner după ce a spart BARIERA SUNETULU

Baumgartner a căzut liber timp de 4:20 minute, iar durata totală a săriturii a fost de 9:03 minute

n-am înțeles cum a căzut « liber » 4 minute!? cum separă ei căderea liberă de cea neliberă!? se schimbă g cumva!?
altă chestie interesantă:

La un moment dat, în timpul căderii libere, Baumgartner a părut că se răsuceşte incontrolabil, dar austriacul şi-a revenit repede şi câteva momente mai târziu a deschis paraşuta spre uşurarea întregii echipe de la sol.

însă dacă ne luăm după filmulețul făcut cu camera din dotare a început să se învîrtă aproape imediat ce sare, după numai 00:20 secunde deja îl ia cu amețeală ...
și n-are cum să oprească rotația că atmosfera e prea rarefiată!

Totedati nu stiu de ce complici lucrurile /
Urmareste ultima parte a zborului cand Felix si-a deschis parasuta !
Stii ce viteza avea ? 1,1 Mach = 374m/s Fa socoteala si vezi ca dupa
4 minute nu mai era atmosfera rarefiata...

Aşa cum existenţa curburii traiectoriei te informează că în zonă există un câmp care abate corpul de la o mişcare liniară, tot astfel, existenţa torsiunii traiectoriei te informează că în zonă există un câmp care abate corpul de la o mişcare plană. Câmpul care abate corpul de la o mişcare plană este complet neglijat azi în Fizică. De ce? Există motive întemeiate pentru asta?

Ce masori mai usor, pasul elicei si raza, sau torsiunea? cunosti vreun aparat de masurare a torsiunii traiectoriilor? Crezi ca poti imagina un astfel de aparat de masura a torsiunii traiectoriilor? nu cumva torsiunea o obtii in mod indirect masurand pasul elicei si raza?

am dat peste o chestie ciudată pe eterna și fascinanta wikipedie:

wikipedia.org - Gödel metric

Optical effects

If we study the past light cone of a given observer, we find that null geodesics moving orthogonally to \partial_y spiral inwards toward the observer, so that if he looks radially, he sees the other dust grains in progressively time-lagged positions. However, the solution is stationary, so it might seem that an observer riding on a dust grain will not see the other grains rotating about himself. However, recall that while the first frame given above (the \vec{e}_j) appears static in our chart, the Fermi-Walker derivatives show that, in fact, it is spinning with respect to gyroscopes. The second frame (the \vec{f}_j) appears to be spinning in our chart, but in fact it is gyrostabilized, and of course a nonspinning inertial observer riding on a dust grain will indeed see the other dust grains rotating clockwise with angular velocity \omega about his axis of symmetry. It turns out that in addition, optical images are expanded and sheared in the direction of rotation.

If a nonspinning inertial observer looks along his axis of symmetry, he sees his coaxial nonspinning inertial peers apparently nonspinning with respect to himself, as we would expect

hmmm ... creierului meu de cimpanzeu neevoluat păsăreasca asta îmi sună a spirale și elicode de transfer! a torsiuni și elici!

The null geodesics spiral counterclockwise toward an observer on the axis of symmetry. This shows them from "above"

ceea ce îmi confirmă încă o dată bănuiala că toate secretele bubulilor sunt pe masă, sub nasul nostru!

Cosmological Interpretation

Following Gödel, we can interpret the dust particles as galaxies, so that the Gödel solution becomes a cosmological model of a rotating universe

Gödel's model is really killed by the inconvenient observations that the universe is not rotating. The quality of these observations improved continually up until his death, and he would always ask is the universe rotating yet? and be told no, it isn't.

oare? dacă totuși se rotește?

CAdi a scris:Faptul ca ai un corp in miscare libera ,iti arata ca acel camp responsabil de manifestarea torsiunii campului se poate manifesta.

Păi, ori e liber, şi atunci asupra sa nu acţionează câmpuri, ori e supus acţiunii câmpurilor şi atunci nu mai este liber. Hotărăşte-te!

Daca ai avea un mobil ,forta responsabila de tractiunea mobilului
se opune campului care da forta rezultanta responsabila de torsiunea lui .
-Exemplu Felix :
Atat timp cat nu si-a coordonat miscarile corpului s-a invartit in aer
in momentul cand prin forta muschilor (bratelor,picioarelor ) si-a coordonat miscarile corpului nu s-a mai rasucit si a putut sa-si deschida parasuta.
-Un alt exemplu este forta motrica a unui avion care se opune torsiunii. Zborul avionului nu este liber ...nu ?

Amesteci o mulţime de neadevăruri... N-are nicio treabă rotaţia cu torsiunea. Rotaţia lui Felix este una, iar torsiunea traiectoriei sale este alta. Iar chestia cu faptul că forţa motrică a unui avion se opune torsiunii este aiurea rău de tot. Ş-apoi mai vine şi „argumentul” cum că zborul avionului nu este liber... mi-a luat ceva timp până să mă hotărăsc să răspund la asemenea aberaţii...

totedati a scris:n-am înțeles cum a căzut « liber » 4 minute!? cum separă ei căderea liberă de cea neliberă!? se schimbă g cumva!?

Mă bucur că-ţi pui asemenea probleme. Poate le vei acorda mai mult timp.

CAdi a scris:Totedati nu stiu de ce complici lucrurile /
Urmareste ultima parte a zborului cand Felix si-a deschis parasuta !
Stii ce viteza avea ? 1,1 Mach = 374m/s Fa socoteala si vezi ca dupa
4 minute nu mai era atmosfera rarefiata...

Totuşi, de ce a început să se rotească în atmosferă foarte rarefiată? N-a răspuns încă nimeni la întrebarea asta.

virgil a scris:Ce masori mai usor, pasul elicei si raza, sau torsiunea? cunosti vreun aparat de masurare a torsiunii traiectoriilor? Crezi ca poti imagina un astfel de aparat de masura a torsiunii traiectoriilor? nu cumva torsiunea o obtii in mod indirect masurand pasul elicei si raza?

Vrei să spui că acesta este motivul pentru care se neglijează torsiunea? Atunci îţi voi pune problema inversă, echivalentă cu problema ridicată în topic: de ce se consideră că pasul traiectoriilor este infinit (echivalent cu faptul că torsiunea este nulă)?

totedati a scris:hmmm ... creierului meu de cimpanzeu neevoluat păsăreasca asta îmi sună a spirale și elicode de transfer! a torsiuni și elici!

Mă bucur! Continuă să le dai atenţia cuvenită. Sunt componente extrem de importante ale Fizicii viitorului.

ceea ce îmi confirmă încă o dată bănuiala că toate secretele bubulilor sunt pe masă, sub nasul nostru!

Mai puţin teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet, despre care nu vei găsi nimic nicăieri altundeva.

oare? dacă totuși se rotește?

Da, se roteşte. Universul se roteşte. Doar că este un fel de „rotaţie fractală”, în sensul că este vorba despre rotaţia subcomponentelor sale, oricât de mari.

Abel Cavaşi a scris:Păi, ori e liber, şi atunci asupra sa nu acţionează câmpuri, ori e supus acţiunii câmpurilor şi atunci nu mai este liber. Hotărăşte-te!

Se vede ca nu ai studiat fizica .Nu stii ce inseamna un corp in miscare libera .

Amesteci o mulţime de neadevăruri... N-are nicio treabă rotaţia cu torsiunea. Rotaţia lui Felix este una, iar torsiunea traiectoriei sale este alta. Iar chestia cu faptul că forţa motrică a unui avion se opune torsiunii este aiurea rău de tot. Ş-apoi mai vine şi „argumentul” cum că zborul avionului nu este liber... mi-a luat ceva timp până să mă hotărăsc să răspund la asemenea aberaţii...
Aberatii pentru tine care nu intelegi fizica... imi pare rau !

totedati a scris:hmmm ... creierului meu de cimpanzeu neevoluat păsăreasca asta îmi sună a spirale și elicode de transfer! a torsiuni și elici!

Mă bucur! Continuă să le dai atenţia cuvenită. Sunt componente extrem de importante ale Fizicii viitorului.

ceea ce îmi confirmă încă o dată bănuiala că toate secretele bubulilor sunt pe masă, sub nasul nostru!

Mai puţin teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet, despre care nu vei găsi nimic nicăieri altundeva.

oare? dacă totuși se rotește?

Da, se roteşte. Universul se roteşte. Doar că este un fel de „rotaţie fractală”, în sensul că este vorba despre rotaţia subcomponentelor sale, oricât de mari.[/quote]


Universul nu se roteste ! Se rotesc galaxiile ...e altceva!Universul expansioneaza.Imi pare rau ca nu intelegi !

Abel Cavasi inainte de a veni cu afirmatii gratuite studiaza dinamica particulei materiale libere ; prin dinamica particulei materiale libere se intelege dinamica unei particule care nu este supusa la nici o legatura .Miscarea este caracterizata de :
m=masa particulei
Mo=pozitia initiala a particulei la t=0 data prin coordonatele xo,yo,zo
Vo=viteza initiala la t=to data prin proiectiile sale pe axele de coordinate
Fi(Xi,Yi,Zi)= toate fortele initiale care actioneaza asupra particulei pentru o pozitie oarecare (x,y,z) la un timp oarecare t.
Fortyele exterioare se presupun cunoscute de coordonatele pozitiei particulei ,de viteza si de timp (un exemplu ar fi fortele de atractie )

Ecuatia miscarii este urmatoarea :
Ma=Mdf=F=Suma(Fi) a carei proiectie pe cele trei axe de coordinate este :
mdx=Suma Xi
mdy=Suma Yi
mdz=Suma Zi
Integrand acest system de ecuatii se obtin ecuatiile finite ale miscarii :
x=f1(t,C1,C2,…C6)
y= f2(t,C1,C2,…C6)
z= f3(t,C1,C2,…C6) unde C1,C2,…C6 sunt sase constante de integrare
In coordonate intriseci studiul miscarii particulei materiale se face
pew axele triedrului Frenet si avem:
mdv/dt=Ftau,mv^2/d =Fniu,O=Fbeta

Ca sa ai un exemplu mai concret de ce inseamna miscare libera iti dau exemplu de o problema rezolvata la seminar cand eram student :
Un punct material de masa m de greutatew neglijabila ,mobil in sistemul de referinta Oxyz este lasat liber in pozitia M(xo,yo,zo) coordinate positive .
El este respins de planele de forte Oyz,Oxz,Oxy respective fortele mk1,mk2,mk3.
Sa se studieze miscarea

Un exemplu de miscare a punctului material liber este miscarea acestuia in vid.
O alta miscare este miscarea punctului material in mediul rezistent dar care nu este supusa unei legaturi ci doar intampina din partea acestuia o rezistenta la inaintare :
Ecuatia miscarii este :
R=-f(v)Uv unde functia f(v) se exprima in functie de masa punctului :
F(v)= md(v)

Bibliografie :Mecanica teoretica –Gheorghe Silas
P.S.
Un exemplu de miscare a unui corp care este supus la o legatura deci nu este liber este cazul unui corp sau unei particule legate printr-un fir ,forta de legatura fiind tensiunea din fir.

Adi, chiar nu înţeleg ce crezi tu că ai demonstrat cu informaţiile pe care le-ai prezentat în mesajul anterior. Nu ştiu, eu te înţeleg foarte greu sau deloc. Poate e vina mea, poate e vina ta, nu ştiu, dar trebuie să mă crezi că nu te pot pricepe. Aşadar, ce ai contrazis de fapt din ceea ce susţin eu? Sau nu ai contrazis, ci ai întărit?

Ba,cred ca intelegi foarte bine !
Fata de ceea ce ai afirmat mai sus vizavi de persoana mea, astept
scuzele tale in PM .

Vrei să spui că acesta este motivul pentru care se neglijează torsiunea? Atunci îţi voi pune problema inversă, echivalentă cu problema ridicată în topic: de ce se consideră că pasul traiectoriilor este infinit (echivalent cu faptul că torsiunea este nulă)?

Vrei sa dai un exemplu de traiectorie elicoidala la care este neglijat pasul elicei, si care influienteaza negativ intelegerea fenomenelor fizice?

[Offtopic]

CAdi a scris:Ba,cred ca intelegi foarte bine !
Fata de ceea ce ai afirmat mai sus vizavi de persoana mea, astept
scuzele tale in PM .

Adi, află că eşti greu de înţeles, cel puţin de către mine. De exemplu, chestia cu scuzele este de neînţeles. Ce am afirmat eu faţă de persoana ta? Eu am criticat afirmaţiile tale, nu persoana ta.
[/Offtopic]

virgil a scris:Vrei sa dai un exemplu de traiectorie elicoidala la care este neglijat pasul elicei, si care influienteaza negativ intelegerea fenomenelor fizice?

Nu, nu pot. Dar am susţinut undeva eu aşa ceva, că se neglijează torsiunea (sau, mă rog, pasul) unei traiectorii elicoidale ? Eu am spus că se neglijează torsiunea traiectoriei unei planete sau a unei particule din camera cu ceaţă, nu altceva. Sau vrei să spui că nu se neglijează torsiunea (sau, mă rog, pasul) traiectoriei unei planete sau a unei particule din camera cu ceaţă?

Eu am spus că se neglijează torsiunea traiectoriei unei planete sau a unei particule din camera cu ceaţă, nu altceva. Sau vrei să spui că nu se neglijează torsiunea (sau, mă rog, pasul) traiectoriei unei planete sau a unei particule din camera cu ceaţă?

Din schema de mai jos, considerand ca te afli in centrul sistemului solar, percepi orbitele planetelor ca avand torsiune? sau daca imprimi Soarelui o miscare intr-un plan ecuatorial al galaxiei, plan ce este acelasi cu planul ecuatorial al sistemului solar, crezi ca intervine torsiunea orbitelor? daca insa planul ecuatorial al sistemului solar penduleaza in jurul planului ecuatorial al galaxiei cu o perioada de cateva mii de ani, crezi ca introduce o torsiune a orbitelor planetare fata de planul Soarelui?

Abel ,tu stii ce este torsiunea in mecanica ?
Nu te supara dar ai studiat dinamica particulei materiale libere (particula tine locul unui corp si deci atentie are masa)
Esti atent la cele ce ti-am explicat la ora 19:58 ?
Afla ca zborul avionului nu este liber si nu sunt aberatii!
Avionul este supus constant la o forta de tractiune dirijata de pilotul
avionului .Forta de tractiune este rezultanta reactiunii jetului gazelor de ardere care ies din motor.
Sunt lucruri arhicunoscute ce vrei sa-ti explic mai mult ca sa ma fac inteles?
Vezi tu ca avionul sa se rasuceasca in aer atunci cand zboara fara
ca pilotul sa doreasca acest lucru ?
O masina care se deplaseaza pe sosea se rasuceste ? Fortele de tractiune aplicata masinii si avionului se opun torsiunii .
Acum este clar ?
Miscarea masinii si avionului se studiaza in mecanica in cadrul capitolului miscarea particulei materiale supuse la legaturi.
Un alt exemplu ti l-am mai dat :
Un exemplu de miscare a unui corp care este supus la o legatura deci nu este liber este si cazul unui corp
sau unei particule legate printr-un fir ,forta de legatura fiind tensiunea din fir.
Poti sa-ti dau si alte exemple de miscare libera cum este de exemplu cazul unei particule materiale care este supusa unei forte de atractie si sa-ti spun care este traiectoria dupa integrarea ecuatiilor diferentiale liniare dezvoltate dupa coordonatele particulei...

Afla ca si acest caz se incadreaza in miscarea libera.
Eu am studiat ti-am zis in facultate aceste lucruri studiaza-le si tu. Daca nu crezi intreaba un prieten -
profesor de fizica ! rectific- de mecanica !

Virgil, nu mi-ai răspuns la întrebări...

CAdi a scris:Afla ca zborul avionului nu este liber si nu sunt aberatii!
Avionul este supus constant la o forta de tractiune dirijata de pilotul
avionului .Forta de tractiune este rezultanta reactiunii jetului gazelor de ardere care ies din motor.
Sunt lucruri arhicunoscute ce vrei sa-ti explic mai mult ca sa ma fac inteles?
Vezi tu ca avionul sa se rasuceasca in aer atunci cand zboara fara
ca pilotul sa doreasca acest lucru ?

Adi, tu îţi baţi joc de topicul ăsta? Am spus eu undeva că zborul avionului este liber? Sau am spus eu undeva că avionul se răsuceşte?

Sau vrei să spui că nu se neglijează torsiunea (sau, mă rog, pasul) traiectoriei unei planete sau a unei particule din camera cu ceaţă?

Singurul exemplu in care se neglijeaza torsiunea, sunt tornadele, sau mai exact traiectoria particulelor de praf care urca spre cer formand palnia tornadei. Traiectoriile planetelor nu au torsiune fata de sistemul solar, iar particulele in camera de ceata chiar daca au torsiune, drumul liber al acestora este de cativa centimetri si nu influienteaza cu nimic rezultatul cercetarii.

Abel Cavaşi a scris:
Adi, tu îţi baţi joc de topicul ăsta? Am spus eu undeva că zborul avionului este liber? Sau am spus eu undeva că avionul se răsuceşte?

Ce intelegi tu prin torsiunea traiectoriei ?
Cum poti sa torsionezi ceva imaginar ?
Cum i-a nastere o torsiune a unui obiect pe o traiectorie ?
Ca sa vedem cine intelege gresit notiunea torsiunii .

virgil a scris:Singurul exemplu in care se neglijeaza torsiunea, sunt tornadele, sau mai exact traiectoria particulelor de praf care urca spre cer formand palnia tornadei.

Fals! Nu este singurul.

Traiectoriile planetelor nu ai torsiune fata de sistemul solar,

Vreau dovada acestei afirmaţii!

iar particulele in camera de ceata chiar daca au torsiune, drumul liber al acestora este de cativa centimetri si nu influienteaza cu nimic rezultatul cercetarii.

Nu influenţează rezultatul cercetării? Măi, da' ce sigur eşti pe tine! Normal, cum să influenţeze rezultatul cercetării ceva ce este neglijat din start? Dar de unde ştii tu că dacă am cunoaşte torsiunea acelor particule nu am şti mai multe despre ele? De unde ştii tu că „traiectoria” pe care o vedem în camera cu ceaţă nu este altceva decât o medie a traiectoriei reale?

CAdi a scris:Ce intelegi tu prin torsiunea traiectoriei ?
Cum poti sa torsionezi ceva imaginar ?
Cum i-a nastere o torsiune a unui obiect pe o traiectorie ?
Ca sa vedem cine intelege gresit notiunea torsiunii .

Adi, m-ai învins! Sunt doborât de-a binelea...

Ok !

Traiectoriile planetelor nu ai torsiune fata de sistemul solar, Vreau dovada acestei afirmaţii!

Cred ca cel care trebuie sa aduca dovezi esti tu. Afla totusi, dovada mea este ca daca planetele ar avea traiectorii cu torsiune, fata de Soare, inseamna ca s-ar deplasa pe o elice cu axa perpendiculara pe planul sistemului solar, si ar iesi din sistem. Acum astept parerea ta.

virgil a scris:Cred ca cel care trebuie sa aduca dovezi esti tu.

Eu ce dovadă să mai aduc? Toată geometria diferenţială a curbelor din spaţiu vuieşte că orice curbă are torsiune. Mai trebuie eu să dovedesc asta? Nici vorbă. Tu eşti cel care susţine (încearcă să susţină) că traiectoriile planetelor şi a particulelor din camera cu ceaţă sunt atât de speciale încât nu au torsiune. Deci tu trebuie să dovedeşti că ele sunt curbe plane (au torsiunea nulă).

Afla totusi, dovada mea este ca daca planetele ar avea traiectorii cu torsiune, fata de Soare, inseamna ca s-ar deplasa pe o elice cu axa perpendiculara pe planul sistemului solar, si ar iesi din sistem. Acum astept parerea ta.

Să presupunem că Soarele este în repaus. Planetele pot descrie bine-mersi curbe în jurul Soarelui fără ca aceste curbe să fie neapărat plane şi fără ca planetele să plece neapărat de lângă Soare. Imaginează-ţi, de exemplu, că planetele se mişcă pe o curbă aflată pe un tor cu centrul în Soare sau că electronii se mişcă pe curbe aşezate pe un tor cu centrul în nucleu. E ok acum?

Abel Cavaşi a scris: Imaginează-ţi, de exemplu, că planetele se mişcă pe o curbă aflată pe un tor cu centrul în Soare sau că electronii se mişcă pe curbe aşezate pe un tor cu centrul în nucleu. E ok acum?

Abel , daca o luam asa ,atunci putem spune ca punctele de pe suprafata planetei executa acel tor de care
vorbesti, care este o elicoida in jurul Soarelui dar traiectoria este mult mai complicata pentru ca planeta executa
si o miscare de precesie si una de nutatie !
Pe acestea cum le mai definesti daca iei o miscare completa ?
Mai avem o torsiune ?