Cum diferă energia pentru cerc față de dreaptă?

Rezumarea primului mesaj :

Cum rezolvați această problemă?

virgil a scris:Foarte bine, sa ma anunti si pe mine cand intalnesti un foton care se propaga pe o traiectorie circulara.

Fizica nu se face căutând fotoni pe traiectorii circulare, ci IMAGINÂND fotoni pe traiectorii circulare. Dacă toți fizicienii și-ar fi pus astfel problema, încă eram la sapă de lemn.

Deocamdata suntem cap de lemn.
Daca ciocanesti, suna a butoi, cu sau fara doaga sparta.
A-ti lipsi o doaga e o expresie, care nu s-a extins inca la lipsa mai multor doage.
Nu stiu in care poveste a lui Ion Creanga era vorba de a prinde-capta si inchide lumina intro oala, ciubar sau butoi, sa-i pui apoi capac. Sa stiti ca e posibil, iaca si actuala teorie a lui Abel.  Sau o alta teorie populara:
"Şi mergând el bezmetic, fără să ştie unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare, apoi răpede-l înşfăca şi intra cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieşea, îl punea iar cu gura la soare, şi tot aşa făcea... Drumeţul nostru, nedumerit, zise:
— Bună ziua, om bun!
— Mulţămesc dumitale, prietene!
— Da' ce faci aici?
— Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, şi nici că-l pot...
— Bre, ce trudă! zise drumeţul. N-ai vrun topor la îndămână?
— Ba am.
— Ie-l de coadă, sparge ici, şi soarele va intra singur înlăuntru."
De, inca nu se cunostea reflexia multipla circulara, care curbeaza lumina....
Un cap luminat in interior are in el acumulata multa lumina circulara. Dar daca are o chelie stralucitoare, el reflecta lumina.

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:Foarte bine, sa ma anunti si pe mine cand intalnesti un foton care se propaga pe o traiectorie circulara.

Fizica nu se face căutând fotoni pe traiectorii circulare, ci IMAGINÂND fotoni pe traiectorii circulare. Dacă toți fizicienii și-ar fi pus astfel problema, încă eram la sapă de lemn.

Asta este, că foton pe o traiectorie circulară nu se poate imagina.
Dece  nu simulezi cu un mobil cu viteză subluminică ?  Numai ca să te simți discipolul lui nea ?

Am luat o fibra optica si am bobinat-o spiral de 100 ori.  Am bagat lumina in ea si deci lumina a devenit circulara pana a iesit. Dar dracia dracului, nu a memorat nimic si cum a iesit, in loc sa ramana ametita, iar a luat-o drept.  Ce sa-i mai fac sa ramana circulara, chiar sa o inghet ?
Cred ca acelasi lucru s-ar intampla si daca as lua o teava si as baga in ea cu presiune aer, apa sau bilute. Nu invata nimeni traiectoria circulara cand scapa din bobina.  
Odata si odata daca ar disparea soarele sau ar disparea ceea ce este in centrul Galaxiilor, totul ce se invarte acolo o va lua aiurea si se va imprastia tangential. Adio actualele traiectorii curbe elicoidale.
Gravitatie tine in mrejele ei un intreg Univers....format din miliarde si miliarde de galaxii.   Oare suntem intro imensa oala cosmica si cineva vrajitor cu un betigas ne tot invarte ?

Corpurile au o elice PROPRIE pe care vor să se deplaseze. Dacă te chinuiești să le deplasezi pe alte elice, ele se vor împotrivi multă vreme, dar tot vor ceda până la urmă. Dacă n-ai reușit cu 100, încearcă cu 100 de miliarde.

Spatiul fizic este impartit in mai multe subspatii, dovada fiind ca liniile de forta magnetice nu sunt influientate de liniile de forta electrice sau de liniile de forta gravitationale. Asa ca subspatiul prin care se propaga lumina este un spatiu liniar, iar subspatiul prin care se propaga particulele sau corpurile sunt subspatii curbe. Suprapunerea acestor subspatii in unul singur ne face sa credem ca si lumina ar putea sa se propage circular, dar este o eroare.

Dupa obiceiul cunoscut al topicelor noastre, subiectul cu cat avanseaza,
se imprastie si se ascunde in ceață.
Atunci cand apare perspectiva unui raspuns, mai adauga cineva ceva
care nu facea parte din enunt, ca sa-l complice si sa indeparteze orice
concluzie.
Dupa cum este formulat titlul topicului, calea cea mai logica de urmat
era sa consideram miscarea unui corp pe cerc / sau rectilinie si sa
apreciem cum difera energia cinetica a lui in cele doua situatii.
Spun un corp, fiindca o particula care se deplaseaza pe cerc, este o
varianta care dupa cum vedeti, omoara subiectul. Despre particule se
pot spune prea multe baliverne ! Asa este si miscarea de rotatie proprie
a corpului, care nu este cuprinsa in enunt.
Eu am afirmat ca energia cinetica a corpului, adica cea care se refera la
miscare, este aceeasi in ambele cazuri.
Nu cred ca voi avea placerea sa discut cu cineva dispus sa se rezume la
subiect asa cum a fost enuntat.

Din moment ce vitezele sunt aceleași în ambele cazuri, este firesc ca energiile CINETICE să fie egale. Dar văd că încă nu te-ai pus la punct cu deosebirea dintre energia cinetică și energia TOTALĂ.

Abel Cavaşi a scris:Din moment ce vitezele sunt aceleași în ambele cazuri, este firesc ca energiile CINETICE să fie egale. Dar văd că încă nu te-ai pus la punct cu deosebirea dintre energia cinetică și energia TOTALĂ.

Intradevar din postarile tale rezulta ca te referi la energia totala. Raspunsul meu a fost ca
Etot=m,c^2 +1/2.m.v^2; Apoi tu ai revenit si ai spus ca energia corpului care se deplaseaza pe traiectorie circulara are si energie potentiala, ceia ce inseamna ca energia totala este si mai mare decat am zis eu. Problema este ca tu nu ai specificat in ce conditii corpul se deplasaza in cerc. Daca face parte dintr-un sistem cosmic, atunci energia potentiala are semnul minus, si are valoarea in modul dubla decat energia cinetica, deci scazand energia potentiala ne va ramane ca energie Etot=Mc^2+1/2mv^2-m.g.R ; in care g este acceleratia gravitationala a campului central la nivelul razei de orbitare R. Daca faci calculele pentru energia potentiala ai sa vezi ca are valoarea dubla fata de energia cinetica, dar se ia cu semnul minus care este un semn conventional ce indica ca energia potentiala creste pe masura departarii de nucleu pentru ca acceleratia scade cu patratul distantei R. Avand semnul minus, inseamna ca energia potentiala este mai mare cu cat valarea ei absoluta se apropie de zero. Insa aceasta energie potentiala nu este doar a corpului m ci apartine intregului sistem format din nucleul care genereaza campul si corpul care il orbiteaza.

Abel Cavaşi a scris:Din moment ce vitezele sunt aceleași în ambele cazuri, este firesc ca energiile CINETICE să fie egale. Dar văd că încă nu te-ai pus la punct cu deosebirea dintre energia cinetică și energia TOTALĂ.

Energia cinetia este proprie miscarii. Energia potentiala
corespunde situatiei de repaus. Sau macar de repaus fata
de sursa care creeaza potentialul. Energie potentiala are si gazul
sub presiune dintr-o butelie si ea nu influenteaza cu nimic energia
cinetica a vehiculului care transporta butelia.
Atunci cand energia potentiala este epuizata, corpul are viteza
si energia cinetica maxima, iar cand energia cinetica este zero,
energia lui potentiala este maxima.
Asa ca putem discuta despre energia TOTALA care este energia
cinetica maxima sau energia potentiala maxima acestea de fapt
avand aceeasi valoare.
Despre miscarea rectilinie nici nu are rost sa discuti de energie
potentiala, fiindca energia cinetica(viteza, impulsul) este singurul
ei potential. Asa ca energia TOTALA nu schimba nimic. Iar in
conditiile miscarii libere nici nu are sens.

virgil a scris: Etot=m,c^2 +1/2.m.v^2;

Această formulă este falsă.

virgil_48 a scris:Asa ca putem discuta despre energia TOTALA care este energia
cinetica maxima sau energia potentiala maxima acestea de fapt
avand aceeasi valoare.

Această afirmație este falsă.

Mai savantilor, dar voi ce fel de energii aveti in voi ?
Stim ca exista transformarea energiilor, conservarea lor, etc.. poate chiar crearea si distrugerea. De exemplu avem energii creatoare epuizabile sau inepuizabile, debitam incontinuu idei... Ce trebuie sa mancam ca sa fim mai creativi ? Cat si ce anume din ce mancam devine inventie-descoperire ? O lege verificata spune ca nu poate aparea ceva din nimic anterior.
Unora le vin ideile daca merg pe calea dreapta, altora daca se invart in cerc, dar majoritatii le vin cand iau pozitia ganditorului pe vasul acela special conceput pt a colecta ideile.
Se zicea ca inventiile si descoperirile sunt ca mancarea aia care se mananca de mai multe ori, nici nu mai stii insa cine a mancat-o si expus-o prima data.

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:Asa ca putem discuta despre energia TOTALA care este energia
cinetica maxima sau energia potentiala maxima acestea de fapt
avand aceeasi valoare.

Această afirmație este falsă.

Poti sa dai un exemplu referitor la miscare ?

Cum arata si unde e tinuta energia cinetica si cea potentiala ?  Care este deosebirea dintre ele, daca intradevar este ? Energia potentiala nu are neaparat nevoie ca sa fie corpul in miscare, pe cand energia cinetica musai pretinde miscarea liniara a corpului sau rotirea lui.
Se zice ca atomii se tot rotesc, deci ce fel de energii inepuizabile au, perpetuum mobile ? Poate o combinatie de potentiala cu cinetica.  Credeti ca atomii sunt hraniti cu energii din exterior, de se tot rotesc de atatea miliarde de ani? Si cum expulzeaza atomii energia ce au primit-o si consumat-o si degradat-o ? Cumva polueaza si ei si scot fum pe o tzava de esapament ? Unii zic ca expulzeaza o imensa energie gravitationala intunecata, care se pierde nefolosita in spatiul infinit.  Stiti voi, este energia aia nevazuta invizibila intunecata pe care o tot cauta savantii luminati. O s-o gaseasca cand vor stinge lumina care-i orbeste.

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:Asa ca putem discuta despre energia TOTALA care este energia
cinetica maxima sau energia potentiala maxima acestea de fapt
avand aceeasi valoare.

Această afirmație este falsă.

Poti sa dai un exemplu referitor la miscare ?

Da. Un pendul. Când este în poziția de jos are energie cinetică maximă și energie potențială minimă, iar când este în poziția de deviație maximă energia cinetică este minimă, iar energia potențială este maximă. Deci, nici vorbă să fie egale mereu. În schimb, suma lor este constantă și aceea este energia totală.

Abel Cavaşi a scris:

virgil_48 a scris:

Abel Cavaşi a scris:
Această afirmație este falsă.

Poti sa dai un exemplu referitor la miscare ?

Da. Un pendul. Când este în poziția de jos are energie cinetică maximă și energie potențială minimă, iar când este în poziția de deviație maximă energia cinetică este minimă, iar energia potențială este maximă. Deci, nici vorbă să fie egale mereu. În schimb, suma lor este constantă și aceea este energia totală.

Daca ai fi putut citi atent, intelegeai ca asta am spus si eu, formulat
diferit. Ieri, in raspunsul de la 22:11.

Atunci cand energia potentiala este epuizata, corpul are viteza
si energia cinetica maxima, iar cand energia cinetica este zero,
energia lui potentiala este maxima.
Asa ca putem discuta despre energia TOTALA care este energia
cinetica maxima sau energia potentiala maxima acestea de fapt
avand aceeasi valoare.

Sper ca nu este prea greu de inteles.
Esti de acord ca in miscarea libera, energia potentiala nu-si are
locul ? Fiindca miscarea rectilinie asa se produce, iar energia ei
totala este numai energia cinetica.

Si mai are fizica o traznaie cu energia potentiala. La nivelul marii energia potentiala a unui corp e una Ep=mgh, iar cu cat urcam mai sus, energia potentiala creste proportional cu inaltimea. La mii de km de pamant pesemne ca va avea o energie colosala.  De fapt corpul nu are nici un fel de energie potentiala modificata, dar fizica asta proasta si fizicienii astia prosti care nu au nimic in cap zic ca este energie potentiala cata minte au si ei.
Daca coboara sub nivelul marii, tot nu dispare energia potentiala. Vapoarele se scufunda si sub nivelul zero al marii si oceanelor.  Daca ar fi o groapa cu apa pana in centrul Pamantului, oare pana unde se vor scufunda ?  Nu de alta, dar in centrul Pamantului este imponderabilitate, adica acolo unde este centrul Iadului si stau dracii, nu este forta gravitationala. Smoala acolo ar trebui sa pluteasca sau chiar sa se ridice in sus asa ca vaporii.  De fapt atractia gravitationala maxima trebuie sa fie cam la minus -15oo km sub nivelul marii.  Doar asa se explica ca centrul Pamantului este gol si deci acolo este destul loc pt Iadul nostru vesnic.
Daca am da o gaura prin Pamant pe un diametru ce trece si prin centrul pamantului si am arunca un corp, acesta ar trebui sa oscileze dintro parte in alta. Doar frecarea cu aerul il va opri.  Si corpul nu se va opri in centru, ci undeva pe la 1500 km sub scoarta.  Tot acolo la sub 1500 km si densitatea si presiunea aerului va fi maxima. Deci exact in centrul Pamantului nu este nici aer, cum nu este nici la peste 100 km de la suprafata lui.   Adevarul mai exact il vom sti deabea cand vom ajunge in Iad, desigur pe post de savanti cercetatori. Pana atunci trebuie sa credem ce ne spun cei ce vin de acolo, adica sa dam crezare dracilor. Fondatorul acestui forum ar trebui sa-i contacteze si sa le faca o invitatie sa participe si ei la dezbaterile noastre, noi oferindu-le informatii despre lumea de dincolo opusa lor, adica din Rai, unde am tot trimis misiuni cu oameni.

gafiteanu a scris:Si mai are fizica o traznaie cu energia potentiala. La nivelul marii energia potentiala a unui corp e una Ep=mgh, iar cu cat urcam mai sus, energia potentiala creste proportional cu inaltimea. La mii de km de pamant pesemne ca va avea o energie colosala.  De fapt corpul nu are nici un fel de energie potentiala modificata, dar fizica asta proasta si fizicienii astia prosti care nu au nimic in cap zic ca este energie potentiala cata minte au si ei.
. . . . .

Energia potentiala nu creste dupa formula aceea decat pentru
inaltimi limitate, sa zicem in atmosfera.
La o anumita inaltime de peste 30 000 km, un corp nu mai are
energie potentiala fiindca el poate orbita sincron deasupra unui
punct de pe ecuator !
Deci formula aceea in care energia potentiala creste proportional
cu inaltimea este o simplificare, cresterea urmarind de fapt o
curba cunoscuta care tinde spre zero si care a mai fost prezentata
pe forum.

Referitor la energia potentiala, apa care se afla in lacul de acumulare al unei hidrocentrale are energie potentiala dar nu are energie cinetica, Energia potentiala reprezinta capacitatea apei aflate intr-o anumita inaltime de a putea produce energie cinetica prin caderea ei in campul gravitational. Apa in sine in lipsa campului gravitational nu poseda nici o energie potentiala, adica energia potentiala in sine se datoreaza prezentei campului gravitational cat si a apei aflata intr-o pozitie privilegiata data de inaltimea la care se afla stocata. Deci energia potentiala a unui corp depinde de sistemul de referinta fata de care facem determinarea. La fel si energia cinetica a unui corp depinde de sistemul de referinta, pentru ca daca sistemul de referinta se deplaseaza cu vteza corpului, energia cinetica a corpului este zero, in timp ce fata de un alt sistem de referinta aflat in repaus energia cinetica a corpului este maxima.
Concluzia este ca aceste valori ale energiilor cinetice si potentiale sunt relative. Singura valoare a energiei interne a unui corp este constanta si este data de relatia lui Einstein E=m.c^2 ;

virgil a scris: La fel si energia cinetica a unui corp depinde de sistemul de referinta, pentru ca daca sistemul de referinta se deplaseaza cu vteza corpului, energia cinetica a corpului este zero, in timp ce fata de un alt sistem de referinta aflat in repaus energia cinetica a corpului este maxima.
Concluzia este ca aceste valori ale energiilor cinetice si potentiale sunt relative. Singura valoare a energiei interne a unui corp este constanta si este data de relatia lui Einstein E=m.c^2 ;

Mai gandeste-te. Un corp nu poate avea doua energii cinetice. Energia cinetica nu are rost sa fie raportata la alt sistem de referinta in care nu se afla corpul. Deci numai si numai la sistemul de referinta in care el se afla.
Iar la inaltimea de 36.000 km tot avem atractie gravitationala, dar corpul avand imprimata initial si o energie cinetica de undeva, se va deplasa sincron cu punctul de sub el de pe Pamant. Adica corpul exterior va fi tarat dupa Pamant, caci si Pamantul se misca prin cosmos. Sunt un complex de forte acolo care actioneaza. Mediul de referinta al Pamantului trage dupa el cu o mica forta si corpuri mici aflate la anumite departari. Ne trage si pe noi sincron cu suprafata P. Daca nu ar exista si gravitatia, atunci satelitul de la 36.000 at lua-o la sanatoasa tangential si s-ar pierde.

gafiteanu a scris:

virgil a scris: La fel si energia cinetica a unui corp depinde de sistemul de referinta, pentru ca daca sistemul de referinta se deplaseaza cu vteza corpului, energia cinetica a corpului este zero, in timp ce fata de un alt sistem de referinta aflat in repaus energia cinetica a corpului este maxima.
Concluzia este ca aceste valori ale energiilor cinetice si potentiale sunt relative. Singura valoare a energiei interne a unui corp este constanta si este data de relatia lui Einstein E=m.c^2 ;

Mai gandeste-te. Un corp nu poate avea doua energii cinetice.  Energia cinetica nu are rost sa fie raportata la alt sistem de referinta in care nu se afla corpul. Deci numai si numai la sistemul de referinta in care el se afla.
Iar la inaltimea de 36.000 km tot avem atractie gravitationala, dar corpul avand imprimata initial si o energie cinetica de undeva, se va deplasa sincron cu punctul de sub el de pe Pamant. Adica corpul exterior va fi tarat dupa Pamant, caci si Pamantul se misca prin cosmos.  Sunt un complex de forte acolo care actioneaza. Mediul de referinta al Pamantului trage dupa el cu o mica forta si corpuri mici aflate la anumite departari.  Ne trage si pe noi sincron cu suprafata P.  Daca nu ar exista si gravitatia, atunci satelitul de la 36.000 at lua-o la sanatoasa tangential si s-ar pierde.

In cazul unui sistem cosmic energia cinetica este cuantificata, fiecare planeta ocupa o anumita orbita in concordanta cu energia cinetica pe care o are, si respectiv momentul cinetic al acesteia. mai mult decat atat, fiecare orbita este eliptica astfel incat planetele penduleaza intre o energie cinetica maxima la periheliu, si o energie potentiala maxima la afeliu. Astfel intreg sistemul cosmic devine un sistem armonic acordat pe o anumita frecventa fundamentala sau pe armonicele acesteia.
Eu vorbeam mai sus de energia corpurilor libere; daca o masina merge cu 100 km/h si se ciocneste de un zid darama zidul prin energia cinetica pe care o descarca, iar daca aceiasi masina se ciocneste cu o alta masina care merge cu 99 km/h in acelasi sens, ii indoaie doar bara de protectie, ceia ce inseamna ca energia cinetica descarcata in al doilea caz este minima. Deci sistemul de referinta fata de care calculam energia cinetica ne arata ca aceasta energie este relativa.

virgil_48 a scris:

gafiteanu a scris:Si mai are fizica o traznaie cu energia potentiala. La nivelul marii energia potentiala a unui corp e una Ep=mgh, iar cu cat urcam mai sus, energia potentiala creste proportional cu inaltimea. La mii de km de pamant pesemne ca va avea o energie colosala.  De fapt corpul nu are nici un fel de energie potentiala modificata, dar fizica asta proasta si fizicienii astia prosti care nu au nimic in cap zic ca este energie potentiala cata minte au si ei.
. . . . .

Energia potentiala nu creste dupa formula aceea decat pentru
inaltimi limitate, sa zicem in atmosfera.
La o anumita inaltime de peste 30 000 km, un corp nu mai are
energie potentiala fiindca el poate orbita sincron deasupra unui
punct de pe ecuator !
Deci formula aceea in care energia potentiala creste proportional
cu inaltimea este o simplificare, cresterea urmarind de fapt o
curba cunoscuta care tinde spre zero si care a mai fost prezentata
pe forum.

Mai gandeste-te, energia potentiala exista atat timp cat corpul se gaseste intr-un camp gravitational la orice distanta de centrul campului. Si Luna are energie potentiala, pentru ca ar putea cadea pe Pamant fiind atrasa de campul gravitational, daca nu ar avea acea viteza care sa-i asigure stabilitatea pe orbita.

virgil a scris:. . . . .
Mai gandeste-te, energia potentiala exista atat timp cat corpul se gaseste intr-un camp gravitational la orice distanta de centrul campului. Si Luna are energie potentiala, pentru ca ar putea cadea pe Pamant fiind atrasa de campul gravitational, daca nu ar avea acea viteza care sa-i asigure stabilitatea pe orbita.

Chiar si din ce scrii aici, confirmi ca energia potentiala in "camp
gravitational" nu este o energie proprie corpului, cum este energia
cinetica ci este o energie indusa permanent din exterior. Daca s-ar
intrerupe un moment, Luna ar evada in spatiu.
Si ajungem iar la vechea intrebare de pe acest forum: cum furnizeaza
"campul gravitational" energie care nu se epuizeaza pentru orbitare ?
Afirmatia cu "orice distanta de centrul campului" stiu ca face parte
din paradigma actuala, dar pentru cine judeca cu capul lui, asta
este un fake caraghios. Inseamna sa mizezi pe o marime care tinde
tot mai mult la zero.

Prin cosmos=spatiul galactic circula mai multe energii asemanatoare gravitatiei.  Unele sunt fluxuri de energii care asigura miscarea circulara, sunt ca niste vanturi ce mentin vartejurile.  Sursa acestora este greu de gasit, poate ca vin chiar din centrul galaxiei.  
Asemanator sunt si fluxurile complexe de energie care misca electronii in jurul nucleului.  Daca nu ar exista, atunci electronii ar cadea in nucleu si ar deveni totul neutroni.  In spatiu exista energii care scot electronii din neutronii izolati individuali si ii transforma incet-incet astfel in hidrogen dupa circa 15 minute.
Soarele si stelele au cateva pete mai intunecate, care sunt in pereche doua cate doua. Prin aceste zone ies fluxuri de energie, care se propaga la extrem de mari distante cat sistemul solar si antreneaza in miscarea de rotatie toate planetele. Daca nu ar exista aceste fluxuri, nu ar exista planetele.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:. . . . .
Mai gandeste-te, energia potentiala exista atat timp cat corpul se gaseste intr-un camp gravitational la orice distanta de centrul campului. Si Luna are energie potentiala, pentru ca ar putea cadea pe Pamant fiind atrasa de campul gravitational, daca nu ar avea acea viteza care sa-i asigure stabilitatea pe orbita.

Chiar si din ce scrii aici, confirmi ca energia potentiala in "camp
gravitational" nu este o energie proprie corpului, cum este energia
cinetica ci este o energie indusa permanent din exterior. Daca s-ar
intrerupe un moment, Luna ar evada in spatiu.
Si ajungem iar la vechea intrebare de pe acest forum: cum furnizeaza
"campul gravitational" energie care nu se epuizeaza pentru orbitare ?
Afirmatia cu "orice distanta de centrul campului" stiu ca face parte
din paradigma actuala, dar pentru cine judeca cu capul lui, asta
este un fake caraghios. Inseamna sa mizezi pe o marime care tinde
tot mai mult la zero.

Atat energia cinetica cat si energia potentiala provin din afara corpului. Corpul este asemenea ciocanului pe care bratul fierarului ii da energie cinetica cand il izbeste de nicovala, si apoi ii da energie potentiala cand il ridica. La energia potentiala capatata la ridicarea ciocanului, mai adauga si fierarul ceva energie cinetica cand il tranteste pe nicovala, astfel ca energia cinetica totala a ciocanului este egala cu energia potentiala de la ridicare plus energia cinetica imprimata la accelerarea ciocanului de catre fierar.
Revenind la subiect, in cazul sistemelor cosmice nu putem izola o planeta careia sa-i atribuim energia cinetica sau potentiala, fara sa vorbim de sistemul din care face parte. Totdeauna sursa energiilor se regaseste in pachetul de cuante gravitationale generatoare ale sistemului. Mai intai exista undele gravitationale care se propaga prin spatiu purtand in ele energia initiala, iar cand doua sau mai multe unde se intersecteza produc un pachet de unde stationare, in al caror camp se formeaza sistemul. Totdeauna exista mai intai campul cu energia lui in care se naste corpul.
Cat priveste faptul ca energia potentiala are semn negativ si este cu atat mai mare cu cat tinde spre zero, este normal sa fie asa pentru a orice numar negativ este cu atat mai mare cu cat se apropie de zero, adica se apropie de numerele pozitive. Numerele negative reprezentate intr-un sistem de coordonate se gasesc sub nivelul abscisei, pe cand numerele pozitive sunt deasupra. Nu este nici un fake, gandeste-te ca, cu cat vrei sa ridici un satelit artificial mai sus, cu atat racheta purtatoare consuma mai multa energie. Aceasta energie cinetica se transforma in energie potentiala a satelitului, care bineinteles depinde de marimea campului gravitational al Pamantului. dar odata lansat satelitul pe orbita nu mai consuma nimeni energie.

virgil a scris:

virgil_48 a scris:. . . . .
. . . . .
Chiar si din ce scrii aici, confirmi ca energia potentiala in "camp
gravitational" nu este o energie proprie corpului, cum este energia
cinetica ci este o energie indusa permanent din exterior. Daca s-ar
intrerupe un moment, Luna ar evada in spatiu.
Si ajungem iar la vechea intrebare de pe acest forum: cum furnizeaza
"campul gravitational" energie care nu se epuizeaza pentru orbitare ?
Afirmatia cu "orice distanta de centrul campului" stiu ca face parte
din paradigma actuala, dar pentru cine judeca cu capul lui, asta
este un fake caraghios. Inseamna sa mizezi pe o marime care tinde
tot mai mult la zero.

Atat energia cinetica cat si energia potentiala provin din afara corpului. Corpul este asemenea ciocanului pe care bratul fierarului ii da energie cinetica cand il izbeste de nicovala, si apoi ii da energie potentiala cand il ridica. La energia potentiala capatata la ridicarea ciocanului, mai adauga si fierarul ceva energie cinetica cand il tranteste pe nicovala, astfel ca energia cinetica totala a ciocanului este egala cu energia potentiala de la ridicare plus energia cinetica imprimata la accelerarea ciocanului de catre fierar.
Revenind la subiect, in cazul sistemelor cosmice nu putem izola o planeta careia sa-i atribuim energia cinetica sau potentiala, fara sa vorbim de sistemul din care face parte. Totdeauna sursa energiilor se regaseste in pachetul de cuante gravitationale generatoare ale sistemului. Mai intai exista undele gravitationale care se propaga prin spatiu purtand in ele energia initiala, iar cand doua sau mai multe unde se intersecteza produc un pachet de unde stationare, in al caror camp se formeaza sistemul. Totdeauna exista mai intai campul cu energia lui in care se naste corpul.  
Cat priveste faptul ca energia potentiala are semn negativ si este cu atat mai mare cu cat tinde spre zero, este normal sa fie asa pentru a orice numar negativ este cu atat mai mare cu cat se apropie de zero, adica se apropie de numerele pozitive. Numerele negative reprezentate intr-un sistem de coordonate se gasesc sub nivelul abscisei, pe cand numerele pozitive sunt deasupra. Nu este nici un fake, gandeste-te ca, cu cat vrei sa ridici un satelit artificial mai sus, cu atat racheta purtatoare consuma mai multa energie. Aceasta energie cinetica se transforma in energie potentiala a satelitului, care bineinteles depinde de marimea campului gravitational al Pamantului. dar odata lansat satelitul pe orbita nu mai consuma nimeni energie.

Stiu ca afirmatiile tale corespund paradigmei, de aceea nu spun ca nu-mi
plac, ci ca eu nu sunt de acord. Fac parte din amestecul de stiinta  si
de fake plamadit de A.E. in cautare de argumente pentru teoria sa.
Daca nu a mers cu plus, a stabilit el ca trebuie minus, desi este
evident ca este un fake. Cand o cantitate creste consumand ceva, se
aduna , nu se scade ! Daca ridici un corp energia lui potentiala creste.
Ca sa afirmi ca energia potentiala este negativa fiindca asa vrei tu, este
caraghios, indiferent cat de multi oameni au ajuns sa te creada.
Un corp care are energie cinetica X si energie potentiala - X, nu are
energie mecanica ?
Am discutat problema de prea multe ori ca sa o mai reluam acum.
Despre afirmatia ta subliniata, stiai ca de la o anumita distanta,
miscarea unui satelit devine inertiala chiar daca se indeparteaza de
Pamant. Deci racheta purtatoare nu mai consuma energie deloc,
nicidecum sa consume mai multa !
Dar discutiile despre sateliti, care sunt lansati pe orbite spirale, nu
sunt de natura sa clarifice divergenta noastra.
Dinamica lor este mai complicata.

virgil a scris:. . . . .

Mai gandeste-te, energia potentiala exista atat timp cat corpul se gaseste intr-un camp gravitational la orice distanta de centrul campului. Si Luna are energie potentiala, pentru ca ar putea cadea pe Pamant fiind atrasa de campul gravitational, daca nu ar avea acea viteza care sa-i asigure stabilitatea pe orbita.

De ce mi se pare deformata perspectiva din care privesti energia
potentiala ?
Este o energie detinuta si de o butelie de gaz sub presiune, un resort
intins, o grenada sau o bomba atomica !
Socotesti enerie potentiala numai energia gravitationala ? Luna nu are
energie potentiala proprie, aceasta i-o confera numai gravitatia. Ea
are numai energie cinetica, iar energia pe care o consideri potentiala
nu este a ei, ci a sursei pe care o numesti "camp gravitational" !
Energia Potentiala a Lunii este numai imaginea noastra deformata
asupra fenomenului. Energia gravitationala o impiedica sa evadeze in
spatiu fiindca ea este sub influenta energiei sale cinetice. Nici vorba sa
cada pe Pamant. Gandim asa intr-o perspectiva deformata !
Faptul ca E.P. exista numai atata timp cand corpul se gaseste in zona
sursei gravitationale asa cum ai spus, chiar asta dovedeste.
In schimb energia cinetica a Lunii a acumulat-o cu o ocazie oarecare
si o conserva cu masa ei. Deci o poarta permanent.
Ce am scris poti intelege usor daca nu te impiedica ideile fixe.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:. . . . .

Mai gandeste-te, energia potentiala exista atat timp cat corpul se gaseste intr-un camp gravitational la orice distanta de centrul campului. Si Luna are energie potentiala, pentru ca ar putea cadea pe Pamant fiind atrasa de campul gravitational, daca nu ar avea acea viteza care sa-i asigure stabilitatea pe orbita.

De ce mi se pare deformata perspectiva din care privesti energia
potentiala ?
Este o energie detinuta si de o butelie de gaz sub presiune, un resort
intins, o grenada sau o bomba atomica !
Socotesti enerie potentiala numai energia gravitationala ? Luna nu are
energie potentiala proprie, aceasta i-o confera numai gravitatia. Ea
are numai energie cinetica, iar energia pe care o consideri potentiala
nu este a ei, ci a sursei pe care o numesti "camp gravitational" !
Energia Potentiala a Lunii este numai imaginea noastra deformata
asupra fenomenului. Energia gravitationala o impiedica sa evadeze in
spatiu fiindca ea este sub influenta energiei sale cinetice. Nici vorba sa
cada pe Pamant. Gandim asa intr-o perspectiva deformata !
Faptul ca E.P.  exista numai atata timp cand corpul se gaseste in zona
sursei gravitationale asa cum ai spus, chiar asta dovedeste.
In schimb energia cinetica a Lunii a acumulat-o cu o ocazie oarecare
si o conserva cu masa ei. Deci o poarta permanent.
Ce am scris poti intelege usor daca nu te impiedica ideile fixe.

Nu faci decat sa confirmi ce am scris eu mai sus. Si asa este corect. Dar nu vrei sa recunosti ca si energia cinetica a primit-o corpul din afara lui, dar chiar asta afirmi mai pe ocolite "energia cinetica a Lunii a acumulat-o cu o ocazie oarecare", adica cu ce ocazie ?

Ca sa concluzionam in urma studiilor si cercetarilor de pana acum, cine primeste un sut in kur, primeste si energie cinetica si potentiala. Altfel n-ar face doar un pas inainte, ci ar lua-o la sanatoasa. Ii mai ramane energie potentiala sa revina.

O baterie sau acumulator sau un arc de ceas incordat sau un corp incalzit peste zero grade Kelvin are energie potentiala pe care o poate elibera la o adica.  Deci are ceva mai mult decat avea la starea de repaus.
Dar un corp nemiscat aflat undeva in spatiul liber local nu are nimic in plus. Are doar o energie interna Eo de constitutie interna, care este destul de mare. De exemplu un singur electron are in el o energie Eo de 511.000 eV., iar un proton sau neutron cam de 1842 de ori mai mult, adica peste 100.000.000 eV.  Insa daca intervine un camp gravitational ce va strabate corpul nostru, atunci acest camp ii da o incordare si daca corpul se pune in miscare, va capata treptat si energie cinetica in avalansa-accelerata, adica in cadere libera.
Ce e complicat cu aceasta energie potentiala ?
Energia cinetica nu poate sa fie prezenta intrun corp decat pe o directie-vectoriala. Pe cand energia potentiala este pe toate directiile, nu e un vector, asa cum are un corp incalzit.
Este de analizat ce fel de energie este cea gravitationala sau cea a campului electric emis de un corp. O baterie are doi poli si fiecare pol face in jur un camp electric. Ei, ei, ei, cu toate acestea daca nu punem un consumator la borne, nu avem curent si nu debiteaza energie pe rezistenta, asta e clar. Dar mai e un aspect al campului creat de borne !!! Oare nu cumva aici avem o subtila forma de energie ?  O energie potentiala daca nu chiar activa ? Oare bornele care fac camp, nu cumva fac gratis si perpetuu si o energie necunoscuta inca noua, care se pierde in spatiu ?  E o forta campul, dar daca nu e captata, atunci se pierde.  Si e mare pacat.  Parca am spus ca acest camp este chiar acea forma cautata de energie gratuita "perpetuum mobile". Deocamdata pare energie potentiala, care la o adica ar putea sa fie captatat si sa se transforme in energie cinetica.  Toate corpurile si toti atomii au camp gravitational, care se pierde-se duce in spatiul infinit. Fiecare dintre noi emite camp gravitational. Oare cum am putea capta energia gravitationala ? Ati auzit de Sfera Dyson ?
Sa ne imaginam urmatorul experiment fantezist: legam Luna cu un fir electric de Pamant si o punem la o sursa electrica oarecare, 1 V sau 1.000.000 V. Sursa poate sa fie continua sau alternativa, chiar un generator-bobina Tesla. Ce se intampla ?