Cine ştie răspunsul?

Razvan a scris:

Raspuns; 40

De unde 40?  

Razvan a scris:De unde 40?  

8+11+21=40 ; conform algoritmului din relatiile anterioare.

8 + 11 = 19

Relaţiile anterioare sunt fără legătură şi doar prima este corectă. Celelalte 2 sunt voit greşite!

Voi vreti sa inventati tabla adunarii. In genul lui Ghita Pristanda.
Unu si cu una cat fac ?

Razvan a scris:8 + 11 = 19

Relaţiile anterioare sunt fără legătură şi doar prima este corectă. Celelalte 2 sunt voit greşite!

Dacă 8+11=19, atunci cât fac 36+25?

O relație de corespondență ar putea fi x+y=xy+x.
Dar la fel de bine ar putea fi și 31, nu 96, ținând cont de diferența dintre termenii din stânga egalității și dublul dintre cele din dreapta față de cele din stânga.

Ș-apoi putem găsi enspe mii de relații de corespondență logică respectând o anumită regulă de deducție.
Întrebarea este de ce ar fi una "mai logică" ca alta?

Și pun pariu că indiferent de rezultatul ce se consideră a fi corect, găsesc atât altul la fel de corect, cât și argumente pentru a nega caracterul logic infailibil al rezultatului ce se consideră a fi cel corect.
Testul propriu-zis nu este unul de logică constantă liniară , ci mai degrabă unul de perspicacitate și personalitate, întrucât din enșpe variante cu regulă logică liniară constantă deductibile, oricare poate fi la fel de logică, dar vorbește despre modul în care subiectul percepe informațiile.

Nu este corect sa folosesti semnul "egal (=)" in relatia 2 + 5 = 12 .
Aceea nu este o problema de matematica asa cum pretinde enuntul,
ci este de perspicacitate... sau de altceva.
La categoria "altceva" si eu sustin raspunsul 40.
Suma matematica a celor doua, 8 + 11 = 19 la care adaugi 21,
"rezultatul" gresit al sumei precedente afisat de autor.

Virgil_48,
în acest tip de "egalități" semnul egal nu are semnificația lui matematică, ci mai degrabă vorbim de o interpretare de genul " dacă 1+4=5, 2+5=12 și 3+6=21, atunci cu cât este "egal" 8+11?"
Dar cum spuneam, de ce este mai logică "schema" 8+11+21 decât 8×11+8?

Nu știu ce înțelegeți din ce vreau să spun, dar subiectul este foarte interesant și cred că ar trebui corelat și asociat cu completarea principiilor logicii booleene.
Și spun asta pentru că cred că ar trebui adăugate niște noi reguli pentru îndepărtarea incertitudinii și modului de interpretare logică.

In loc de semnul egal trebuia folosita o sageata de genul => cu semnificatia; conform algoritmului rezulta:

1+ 4 => 5
2+ 5 =>12
3+ 6 =>21
8+11=>40

virgil a scris:In loc de semnul egal trebuia folosita o sageata de genul => cu semnificatia; conform algoritmului rezulta:

1+ 4 => 5
2+ 5 =>12
3+ 6 =>21
. . . . . .
8+11=>40

Stai sa vezi, nu te grabi. Cu modificarea aceea, poate fi asa :
1 + 4 =     5
2 + 5...    12
3 + 6...    21
4 + 7...    32
5 + 8...    45
6 + 9...    60
7 + 10...  77
8 + 11...  96

Virgil_48,
cel mai corect răspuns este ar putea fi.
Întrebarea principală este de ce ar fi mai corect logic răspunsul 40 decât 96?
Sau invers. Sau oricare altul bazat pe o regulă de deducție.
Pe ce principii logice departajăm corectitudinea răspunsului?
Pentru că orice răspuns/rezultat ce respectă continuitatea liniară a unei reguli poate fi un răspuns corect.

curiosul a scris:Virgil_48,
cel mai corect răspuns este ar putea fi.
Întrebarea principală este de ce ar fi mai corect logic răspunsul 40 decât 96?
Sau invers. Sau oricare altul bazat pe o regulă de deducție.
Pe ce principii logice departajăm corectitudinea răspunsului?
Pentru că orice răspuns/rezultat ce respectă continuitatea liniară a unei reguli poate fi un răspuns corect.

Urmand o rezolvare intuitiva ca cea pe care am prezentat-o si
aplicand fidel enuntul de la inceput, rezultatul normal era 40.
Rezolvarea prin care am obtinut raspunsul 96, am subliniat, este
in urma modificarii enuntului .
Asa ca raspunsul corect mi se pare a fi 40.
Nu este normal ca si logica sa departajeze acolo doua probleme,
cu doua rezultate ? Cum se exprima matematic si logic aceasta
situatie, nu ma incumet sa afirm.

Sigur, virgil_48, este rațional răspunsul 40.
La fel de rațional este și 96.
Ce nu înțeleg eu este de ce este mai corect 40 decât 96?

curiosul a scris:Sigur, virgil_48, este rațional răspunsul 40.
La fel de rațional este și 96.
Ce nu înțeleg eu este de ce este mai corect 40 decât 96?

Mi se pare ca numai primul corespunde enuntului "problemei":

Razvan a scris:

"Ți se pare" nu mi se pare că este o argumentare logică.
Enunțul "only one în 1000 can solve this math problem" este el însuși un indiciu al "problemei"?
În primul rând, nu e o problemă de matematică, adică care să respecte regulile matematice.
Dacă enunțul initial, propoziția respectivă, conține el însuși "cheia" pentru decriptarea algoritmului de deducție, te-ai putea folosi de "only one" sau de "1000".
Așadar, luând în calcul și enunțul ca parte componentă din logica problemei, răspunsul ar putea fi 1, de la "only one".
Sau răspunsul trebuie să fie între 1 și 1000.

În felul ăsta putem să complicam cât vrem și să dezvoltăm o sumedenie de rezultate "logice"
Unul mai logic ca altul.
Dar cineva care nu știe matematică, nu știe cum să adune sau să înmulțească numerele, cum ar rezolva problema?
De aia testele standard de logică și perspicacitate ar trebui să aibă caracter universal, nu să fie dedicat unui "public țintă" ce are anumite cunoștințe dintr-un domeniu sau altul.

Pentru că altfel, vorba lui "Nea", dacă judeci un pește după capacitatea sa de a se urca într-un copac...

Dar ce vreau eu să spun e altceva, de ce e mai logic răspunsul 40, decât 96?
Ce îl face "mai corect"?

Eu știu că "ți se pare" lipsit de relevanță, dar este, pe undeva, cam același lucru care atat intreține convingerea că e vorba de împingere, nu de atracție, cât și de faptul că nu se poate demonstra că e greșit, dar nici corect.
Un fel de incompletitudine goedeliana.

Iată cât caz putem să facem pe o simplă problemă și cât de mult poate conta în consolidarea ideii că stabilirea clara a corectitudinii unor raționamente trebuie fundamentată pe un sistem de reguli considerate adevărate.
Altfel nu ai cu ce să compari și apare incertitudinea.
Când apare incertitudinea, ceva poate fi adevărat și corect, doar pentru că "ni se pare".

Faptul ca in enuntul problemei, intre randul al 3 lea si al 4 lea
nu exista nici un semn care sa sugereze ca de acolo lipsesc alte
4 randuri, ma determina sa o consider asa cum este scrisa.
Si raspunsul la problema care are enuntul cu 4 "sume", adica
cele pe care le vedem, este 40.
Lipseste orice indicatie de a considera si celelalte 4 "sume" care
ar conduce la raspunsul 96.
Odata ce problema prezentata are raspuns cert 40 pentru cele 4
"sume" afisate, cea cu 8 "sume" este deja alta problema.
Pe principiul ca numai "ce-i in mână nu-i minciună !"

Păi nici nu trebuie să lipsească alte rânduri între rândurile 3 și 4, ci rândul 4 il considerăm efectiv ca următorul din șir și aplici aceeași regulă pentru fiecare rând.

În cazul răspunsului 40, nu există nicio regulă clară că tiparul de deducție al unui rând trebuie să aibă în componență rezultatul anterior.

Rezultatul 40 este fundamentat pe o logică constructivă dependentă, cum ar fi cea a unui sistem axiomatic, pentru că constructia primului rând nu este asociată cu un rând anterior, în timp ce 96 pe o logică liniară, independentă de rezultatul anterior, și respectă uniform regula pentru fiecare dintre rânduri.
În cazul lui 40, primul rând cum a fost construit, pe ce criteriu de deducție?

Ambele pot fi corecte fără un criteriu clar de departajare.
Și nu există unul.

curiosul a scris:Păi nici nu trebuie să lipsească alte rânduri între rândurile 3 și 4, ci rândul 4 il considerăm efectiv ca următorul din șir și aplici aceeași regulă pentru fiecare rând.

În cazul răspunsului 40, nu există nicio regulă clară că tiparul de deducție al unui rând trebuie să aibă în componență rezultatul anterior.

Rezultatul 40 este fundamentat pe o logică constructivă dependentă, cum ar fi cea a unui sistem axiomatic, pentru că constructia primului rând nu este asociată cu un rând anterior, în timp ce 96 pe o logică liniară, independentă de rezultatul anterior, și respectă uniform regula pentru fiecare dintre rânduri.
În cazul lui 40, primul rând cum a fost construit, pe ce criteriu de deducție?

Ambele pot fi corecte fără un criteriu clar de departajare.
Și nu există unul.

Modul in care este editat/afisat enuntul problemei, sustine ideea
rezolvarii pentru 4 randuri("egalitati") si raspunsul 40.
Trebuie numai sa respectam formularea autorului, asa cum o vedem.
Nu suntem avertizati  sa respectam uniform vreo regula, asa ca nu
este nevoie sa lungim enuntul.
Problema cu raspunsul 96 am creat-o noi.

Doar pentru că problema are 4 rânduri nu este un criteriu logic de departajare pentru care rezultatul să înceapă mai degrabă cu 4 decât cu 9.
Ce spui tu este echivalent logic cu ce am spus eu, și anume, rezultatul poate fi 1 pentru simplul motiv că enunțul inițial este exprimat la modul "only one..."

Deci, pe ce criterii de deducție departajam corectetitudinea rezultatului?

curiosul a scris:Doar pentru că problema are 4 rânduri nu este un criteriu logic de departajare pentru care rezultatul să înceapă mai degrabă cu 4 decât cu 9.
Ce spui tu este echivalent logic cu ce am spus eu, și  anume, rezultatul poate fi 1 pentru simplul motiv că  enunțul inițial este exprimat la modul "only one..."
Deci, pe ce criterii de deducție departajam corectetitudinea rezultatului?

Tu te referi la criteriul de deductie, iar eu sustin criteriul
respectarii enuntului. Asa ca nu avem o disputa.