Ultimele subiecte
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?Scris de virgil Astazi la 20:31
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romana
Scris de Forever_Man Astazi la 19:33
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 19 Noi 2024, 21:57
» ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
Scris de CAdi Mar 19 Noi 2024, 13:07
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Sam 16 Noi 2024, 12:00
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Ce anume "generează" legile fizice?
Scris de No_name Mar 05 Noi 2024, 19:06
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Dum 03 Noi 2024, 10:04
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Joi 17 Oct 2024, 21:37
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la Abel Cavaşi în Daci nemuritori
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Fenomene Electromagnetice
( 1 )
» Mesaj de la virgil în Fiinte deosebite.
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12458) | ||||
CAdi (12397) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7963) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3969) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 17 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 17 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
GAURILE NEGRE
Forum pentru cercetare :: Cercetări în Fizică :: Idei interesante în Fizică :: Propunerile autorilor :: Propuneri cu formă brută
Pagina 5 din 7
Pagina 5 din 7 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
11082011
GAURILE NEGRE
"O gaură neagră este un obiect astronomic limitat de o suprafață în interiorul căreia câmpul gravitațional este atât de puternic, încât nimic nu poate scăpa din interiorul aceastei suprafațe, cunoscută și sub denumirea de „orizontul evenimentului”."
Cam asa suna definitia actuala...,eu am rezerve.
Cum ar arata o zona din Spatiu in care temperatura e sub 0 grade K?
Cam asa suna definitia actuala...,eu am rezerve.
Cum ar arata o zona din Spatiu in care temperatura e sub 0 grade K?
george- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 1181
Puncte : 21156
Data de inscriere : 07/04/2009
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
GAURILE NEGRE :: Comentarii
Re: GAURILE NEGRE
Razvan a scris:Conform principiului de incertitudine temperatura absolută nu poate fi mai mică decât cea echivalentă unei energii egale cu .negativ a scris:Acest lucru ar cobori foarte jos, cu mult sub 00k temperatura particulelor, fiind posibila si trecerea de acest nou zero absolut, notat de mine cu 00A.
La aceasta temperatura, energia interna a particulei ar deveni zero, iar elementele ei constitutive s-ar disipa in spatiu, nemaifiind retinute de fortele interne ale particulei.
E foarte corect, numai ca afirmatia e corecta pentru nivelul de agregare al materiei pe care noi il putem percepe, sau masura. Matematic, energia reprezentata de constanta lui Plank poate fi divizata la infinit, si , ar reprezenta "pixelul" manifestarilor fizice ce formeaza ansamblul realitatii noastre. De ce nu ar exista un spatiu negativ in intervalul matematic ce determina marimea ?
Pana la urma s-a lamurit cineva in ce consta continutul unei gauri negre?In cazul gaurii negre gravitatia a invins respingerea electrostatica si chiar nucleara deci nu mai vorbim de particule atomice.Poate doar un pachet de quarci.
Mai jos este imaginea clasică a unei găuri negre ce absoarbe o planetă (acretie pentru habotnici).virgil a scris:Pana la urma s-a lamurit cineva in ce consta continutul unei gauri negre?In cazul gaurii negre gravitatia a invins respingerea electrostatica si chiar nucleara deci nu mai vorbim de particule atomice.Poate doar un pachet de quarci.
Dacă gravitatia este atît de mare încît nu scapă nici lumina si stiind că se manifestă omnidirectional, atunci ce sunt emisiile de la polii acesteia, în timpul acretiei ?
După "freză" (adică după aparente), fenomenul găurii negre este unul electromagnetic ce influentează lumina, pentru că dacă fotonul nu are masă nu poate fi atras de gravitatie. Concluzie : traiectoria luminii se deformează datorită fenomenelor electromagnetice sub fomă de vortex ce însotesc mase enorme, si nu datorită aglomerării de mase în sine. Faptul nu are de-a face cu gravitatia, care în opinia mea e un fenomen electromagnetic cu valoare negativă.
După aparente, seamănă cu un votex obisnuit, iar emisiile de la poli ar putea reprezenta un mic Big-Bang.
După "freză" (adică după aparente), fenomenul găurii negre este unul electromagnetic ce influentează lumina, pentru că dacă fotonul nu are masă nu poate fi atras de gravitatie. Concluzie : traiectoria luminii se deformează datorită fenomenelor electromagnetice sub fomă de vortex ce însotesc mase enorme, si nu datorită aglomerării de mase în sine. Faptul nu are de-a face cu gravitatia, care în opinia mea e un fenomen electromagnetic cu valoare negativă.
După aparente, seamănă cu un votex obisnuit, iar emisiile de la poli ar putea reprezenta un mic Big-Bang.
Pina la urma daca materia a luat nastere din radiatie la densitati mari (stringuri) asta trebuie sa fie si in gaura neagra.virgil a scris:Pana la urma s-a lamurit cineva in ce consta continutul unei gauri negre?
Cred ca gaurile negre sunt niste particule electromagnetice gigant, care respecta o regula comuna atat in micro, cat si in macrocosmos. Aceasta regula este o constanta universala, care rezulta din egalitatea;
k^3*m^2=K^3*M^2; unde k,K, reprezinta constanta de interactiune, pentru micro si respectiv pentru macro, iar m, si M, sunt masele din cele doua sisteme cosmice.
k^3*m^2=K^3*M^2; unde k,K, reprezinta constanta de interactiune, pentru micro si respectiv pentru macro, iar m, si M, sunt masele din cele doua sisteme cosmice.
Acele emisii au loc după liniile de câmp magnetic ale găurilor negre. De exemplu, asemenea fenomene se produc, la o scară mai redusă ca nivel de energie şi în cazul pulsarilor.negativ a scris:Dacă gravitatia este atît de mare încît nu scapă nici lumina si stiind că se manifestă omnidirectional, atunci ce sunt emisiile de la polii acesteia, în timpul acretiei ?
După cum ştim, găurile negre de tip Schwarzschild (fără moment cinetic şi fără sarcină electrică) reprezintă mai mult un model de studiu. În realitate, mai toate BH prezintă cel puţin moment cinetic. Acest moment cinetic conduce în principal la formarea discului de acreţie, cât şi la generarea unui câmp magnetic propriu al găurii negre.
Oricum, fenomenul este destul de complex pentru a fi descris doar într-un singur mesaj, mai ales că mecanismele diferă oarecum pentru fiecare tip de BH în parte.
Însă ce trebuie reţinut este că acele emisii de radiaţii nu sunt formate din fotoni ce au "căzut" în gaura neagră, ci din fotoni expulzaţi de pe o orbită exterioară BH.
Teoretic, dacă ţinem seama că pentru a gravita la limita orizontului de eveniment este necesară viteza luminii, devine evident că gaura neagră nu poate conţine materie, ci doar radiaţie. Însă trebuie să ţinem seama şi din perspectiva cărui sistem de referinţă ne exprimăm, deoarece altfel se manifestă trecerea prin orizontul de eveniment a unei particule din SR-ul propriu şi altfel ne apare dintr-un SR extern.cris a scris:Pina la urma daca materia a luat nastere din radiatie la densitati mari (stringuri) asta trebuie sa fie si in gaura neagra.virgil a scris:Pana la urma s-a lamurit cineva in ce consta continutul unei gauri negre?
De unde ai mai scos-o ?Razvan a scris:
Însă ce trebuie reţinut este că acele emisii de radiaţii nu sunt formate din fotoni ce au "căzut" în gaura neagră, ci din fotoni expulzaţi de pe o orbită exterioară BH.
Eu observ ca fotonii sunt emisi din centrul gaurii negre si nu din orbite exterioare gaurii negre .
În primul rând acei fotoni nu sunt emişi din centrul găurii, ci de la poli. Acum, imaginează-ţi că ei nu pot proveni din fotonii căzuţi prin orizontul de eveniment, ci din fotoni ce gravitează gaura neagră pe orbite exterioare şi care au fost deviaţi şi expulzaţi de-a lungul liniilor de câmp magnetic.
Ca să-ţi explic altfel: o gaură neagră în rotaţie prezintă o suprafaţă adiţională a orizontului de eveniment în planul ecuatorial de rotaţie, numită ergosferă. Această suprafaţă corespunde în dreptul polilor cu cea generată de orizontul de eveniment. Când o particulă se deplasează în dreptul ecuatorului prin ergosferă ea nu poate evada dinăuntrul acestei suprafeţe, cu toate că nu a trecut dincolo de orizontul de eveniment. Dacă particula îşi continuă traiectoria spre poli, ea se va afla la un moment dat şi în afara ergosferei şi în afara orizontului de eveniment, caz în care poate părăsi, bine-mersi, gaura neagră, dacă are energie cinetică suficientă.
Ca să-ţi explic altfel: o gaură neagră în rotaţie prezintă o suprafaţă adiţională a orizontului de eveniment în planul ecuatorial de rotaţie, numită ergosferă. Această suprafaţă corespunde în dreptul polilor cu cea generată de orizontul de eveniment. Când o particulă se deplasează în dreptul ecuatorului prin ergosferă ea nu poate evada dinăuntrul acestei suprafeţe, cu toate că nu a trecut dincolo de orizontul de eveniment. Dacă particula îşi continuă traiectoria spre poli, ea se va afla la un moment dat şi în afara ergosferei şi în afara orizontului de eveniment, caz în care poate părăsi, bine-mersi, gaura neagră, dacă are energie cinetică suficientă.
Virgil are dreptate legat de comparatia proton - GN, dar principala contradictie rămîne : dacă gravitatia e atît de mare la orizontul unei găuri negre, că nu mai scapă nici un foton ametit, cum se face că apar jerbe de scîntei la poli, cînd se petrece acretia ? Ar trebui să înghită toată materia si gata ! Fără emisii ciudate !
Dacă Răzvan are dreptate si "acele emisii de radiaţii nu sunt formate din fotoni ce au "căzut" în gaura neagră, ci din fotoni expulzaţi de pe o orbită exterioară BH.", înseamnă că poti ricosa dintr-o orbită exterioară apropiată de GN, si nu ai prea multe sanse să cazi în ea. Ideea era că un cîmp gravitational actionează uniform si omnidirectional si nu se comportă ca un vortex. Dacă scapă ceva de acolo (si anume lumina), înseamnă că am dreptate, iar lumina nu e influentată de gravitatie ci de cîmpul electromagnetic, asa cum ar fi normal.
Oricum, n-am înteles de ce ar fi influentată lumina de gravitatie, cît timp fotonul are masă zero !
Dacă Răzvan are dreptate si "acele emisii de radiaţii nu sunt formate din fotoni ce au "căzut" în gaura neagră, ci din fotoni expulzaţi de pe o orbită exterioară BH.", înseamnă că poti ricosa dintr-o orbită exterioară apropiată de GN, si nu ai prea multe sanse să cazi în ea. Ideea era că un cîmp gravitational actionează uniform si omnidirectional si nu se comportă ca un vortex. Dacă scapă ceva de acolo (si anume lumina), înseamnă că am dreptate, iar lumina nu e influentată de gravitatie ci de cîmpul electromagnetic, asa cum ar fi normal.
Oricum, n-am înteles de ce ar fi influentată lumina de gravitatie, cît timp fotonul are masă zero !
Acest raspuns al tau te contrazice :Razvan a scris:În primul rând acei fotoni nu sunt emişi din centrul găurii, ci de la poli. Acum, imaginează-ţi că ei nu pot proveni din fotonii căzuţi prin orizontul de eveniment, ci din fotoni ce gravitează gaura neagră pe orbite exterioare şi care au fost deviaţi şi expulzaţi de-a lungul liniilor de câmp magnetic.
Ca să-ţi explic altfel: o gaură neagră în rotaţie prezintă o suprafaţă adiţională a orizontului de eveniment în planul ecuatorial de rotaţie, numită ergosferă. Această suprafaţă corespunde în dreptul polilor cu cea generată de orizontul de eveniment. Când o particulă se deplasează în dreptul ecuatorului prin ergosferă ea nu poate evada dinăuntrul acestei suprafeţe, cu toate că nu a trecut dincolo de orizontul de eveniment. Dacă particula îşi continuă traiectoria spre poli, ea se va afla la un moment dat şi în afara ergosferei şi în afara orizontului de eveniment, caz în care poate părăsi, bine-mersi, gaura neagră, dacă are energie cinetică suficientă.
- Emisia de fotoni are loc din orbite exterioare gaurii negre,ori de la poli ?
Ce inseamna polii unei gauri negre ,caci eu vad din fotografia lui Negativ
ca fotonii sunt expulzati din centru .
Exact asta este ideea. Însă nu uita că în apropierea unei GN efectul geodetic devine şi el semnificativ şi tocmai din această cauză materia nu cade direct spre gaură, ci urmează o traiectorie de vortex.negativ a scris:Dacă Răzvan are dreptate si "acele emisii de radiaţii nu sunt formate din fotoni ce au "căzut" în gaura neagră, ci din fotoni expulzaţi de pe o orbită exterioară BH.", înseamnă că poti ricosa dintr-o orbită exterioară apropiată de GN, si nu ai prea multe sanse să cazi în ea. Ideea era că un cîmp gravitational actionează uniform si omnidirectional si nu se comportă ca un vortex.
Felicitări dacă poţi vedea până în centrul unei găuri negre!CAdi a scris:Ce inseamna polii unei gauri negre ,caci eu vad din fotografia lui Negativ
ca fotonii sunt expulzati din centru .
In apropierea GN fotonul circula printr-un spatiu curb de parca ar trece prin fibra de sticla, fara posibilitate de a evada. Si daca nu poate evada in dreptul ecuatorului, pentru ca gaura nu ar mai fi neagra, nu poate evada nici pe la poli pentru ca spatiul are aceiasi curbura. Ceia ce se emite la poli, reprezinta o emisiune de fotoni in urma reactiilor de dezintegrare ale particulelor din afara orizontului gaurii, ca urmare a campului magnetic foarte intens. Faptul ca vedem aceasta emisiune inseamna ca fotonii sunt emisi in toate directiile si ajung si la oglinda telescopului, toti provenind de la axa N-S pe care au loc reactiile de dezintegrare ale particulelor care se ciocnesc cu viteze aproape luminice.
Oricum, n-am înteles de ce ar fi influentată lumina de gravitatie, cît timp fotonul are masă zero !.
http://stirileprotv.ro/stiri/international/live-19-30-nasa-a-descoperit-un-obiect-exceptional-in-vecinatatea-noastra.html
De altfel si poza de mai sus este tot o facatura pe calculator.
De altfel si poza de mai sus este tot o facatura pe calculator.
Cred ca nu ne uitam la aceeasi fotografie !Razvan a scris:Felicitări dacă poţi vedea până în centrul unei găuri negre!CAdi a scris:Ce inseamna polii unei gauri negre ,caci eu vad din fotografia lui Negativ
ca fotonii sunt expulzati din centru .
Bine că mi-a adus aminte Virgil, că vroiam şi eu să-şi răspund!negativ a scris:Oricum, n-am înteles de ce ar fi influentată lumina de gravitatie, cît timp fotonul are masă zero!
Răspunsul e foarte simplu: e vorba despre principiul echivalenţei.
Eu am explicat odată. Dacă vrei pricepi, dacă nu, nu!CAdi a scris:
Cred ca nu ne uitam la aceeasi fotografie !
Din pacate nici una din poze nu poate reprezenta o gaura neagra, deoarece in jurul acestora se aduna norii de gaz si praful cosmic care face imposibila vederea spre gaura neagra. Asa dar gaura neagra poate doar sa fie pusa in evidenta prin corpurile ceresti care orbiteaza in jurul ei cu viteze comparabile cu viteza luminii. Acest lucru se intampla doar la galaxiile mari.
"Găurile negre au fost prezentate până acum drept locuri fără scăpare pentru materia care ajunge în apropierea lor. Totuşi, câteva observaţii noi arată că o anumită gaură neagră nu este atât de „flămândă“, iar aceasta s-ar putea să nu fie singura care nu distruge tot ce-i iese în cale.
În centrul galaxiei Calea Lactee se regăseşte gaura neagră Sagittarius A* şi cercetătorii de la Observatorul Chandra al NASA au descoperit că aceasta nu distruge toată materia pe care câmpul său gravitaţional o poate prinde. Sgr A* este la o distanţă de 26.000 de ani-lumină depărtare de Pământ şi conform astronomilor nu atrage decât 1% din tot gazul din jurul său, se arată pe site-ul agenţiei NASA.
„Contrar cu ceea ce mulţi oameni cred, găurile negre nu obişnuiesc să distrugă toată materia pe care o atrag. Sgr A* se pare că nu înghite toată Ťmâncareať de care dispune“, a afirmat Feng Yuan, cercetător de la Observatorul Astronomic din Shanghai. Odată cu descoperirea astronomilor s-a găsit şi o explicaţie la o dilemă destul de veche şi anume de ce unele găuri negre apar mai stinse.
„Există o dezbatere de peste 20 de ani în legătură cu ce se întâmplă cu materia din jurul găurii negre, fie că o strânge pe toate, fie că o parte din ea poate ajunge din nou în spaţiu. Aceasta este prima dovadă directă că materia poate scăpa“, a afirmat Daniel Wang, cercetător la Universitatea din Massachusetts, citat de CNET.
Pentru a strânge noile date, astronomii de la Chandra au petrecut 5 săptămâni, cea mai lungă campanie de observaţie de până acum, anul trecut pentru a studia ce se întâmplă cu gaura neagră Sgr A*. În tot acest timp, ei au realizat mai multe imagini cu norul de gaz din jurul găurii negre."
"Găurile negre au fost prezentate până acum drept locuri fără scăpare pentru materia care ajunge în apropierea lor. Totuşi, câteva observaţii noi arată că o anumită gaură neagră nu este atât de „flămândă“, iar aceasta s-ar putea să nu fie singura care nu distruge tot ce-i iese în cale.
În centrul galaxiei Calea Lactee se regăseşte gaura neagră Sagittarius A* şi cercetătorii de la Observatorul Chandra al NASA au descoperit că aceasta nu distruge toată materia pe care câmpul său gravitaţional o poate prinde. Sgr A* este la o distanţă de 26.000 de ani-lumină depărtare de Pământ şi conform astronomilor nu atrage decât 1% din tot gazul din jurul său, se arată pe site-ul agenţiei NASA.
„Contrar cu ceea ce mulţi oameni cred, găurile negre nu obişnuiesc să distrugă toată materia pe care o atrag. Sgr A* se pare că nu înghite toată Ťmâncareať de care dispune“, a afirmat Feng Yuan, cercetător de la Observatorul Astronomic din Shanghai. Odată cu descoperirea astronomilor s-a găsit şi o explicaţie la o dilemă destul de veche şi anume de ce unele găuri negre apar mai stinse.
„Există o dezbatere de peste 20 de ani în legătură cu ce se întâmplă cu materia din jurul găurii negre, fie că o strânge pe toate, fie că o parte din ea poate ajunge din nou în spaţiu. Aceasta este prima dovadă directă că materia poate scăpa“, a afirmat Daniel Wang, cercetător la Universitatea din Massachusetts, citat de CNET.
Pentru a strânge noile date, astronomii de la Chandra au petrecut 5 săptămâni, cea mai lungă campanie de observaţie de până acum, anul trecut pentru a studia ce se întâmplă cu gaura neagră Sgr A*. În tot acest timp, ei au realizat mai multe imagini cu norul de gaz din jurul găurii negre."
Razvan a scris:Bine că mi-a adus aminte Virgil, că vroiam şi eu să-şi răspund!negativ a scris:Oricum, n-am înteles de ce ar fi influentată lumina de gravitatie, cît timp fotonul are masă zero!
Răspunsul e foarte simplu: e vorba despre principiul echivalenţei.
Eu am aici o observatie : ceea ce se descrie în "principiul echivalentei", nu e un principiu, ci o constatare care spune că masa unui corp este egală cu masa lui iar forta gravitatională este o fortă ! (?). Asta e cugetare de Gîgă, de genul : "Întunericul se propagă cu viteza luminii" . Cam asa te exprimi cînd nu stii ce să spui, cînd nu poti da o explicatie.
Masa este un singur concept, si faptul că determină aparitia unei forte în jurul ei e e altceva decît faptul că îti trebuie o anumită cantitate de energie pentru a o misca.
Există două feluri de interactiuni ale masei : un fel de interactiune masă-masă, care presupune că un alt corp care are masă transferă primului energie pentru a-l deplasa, si interactiunea masei cu mediul prin care se propagă lumina, de natură electromagnetică, ce determină aparitia gravitatiei si aparitia unei forte de atractie de natură electromagnetică (sau de altă natură - la asta nu pot răspunde , e încă neclar si nu-mi pot sustine ideea decît prin echivalente ale fenomenelor pe bucata de scală negativă a spectrului EM).
Masa este un singur concept, si faptul că determină aparitia unei forte în jurul ei e e altceva decît faptul că îti trebuie o anumită cantitate de energie pentru a o misca.
Există două feluri de interactiuni ale masei : un fel de interactiune masă-masă, care presupune că un alt corp care are masă transferă primului energie pentru a-l deplasa, si interactiunea masei cu mediul prin care se propagă lumina, de natură electromagnetică, ce determină aparitia gravitatiei si aparitia unei forte de atractie de natură electromagnetică (sau de altă natură - la asta nu pot răspunde , e încă neclar si nu-mi pot sustine ideea decît prin echivalente ale fenomenelor pe bucata de scală negativă a spectrului EM).
Eu am înteles că există programe specializate care transformă informatiile venite din spatiu sub diverse forme de radiatie, asociindu-le cu culori. Nu cred că e prea greu pentru un savant.Razvan a scris:Cum să fie reală? E doar o reprezentare artistică.
virgil a scris:In apropierea GN fotonul circula printr-un spatiu curb de parca ar trece prin fibra de sticla, fara posibilitate de a evada. Si daca nu poate evada in dreptul ecuatorului, pentru ca gaura nu ar mai fi neagra, nu poate evada nici pe la poli pentru ca spatiul are aceiasi curbura. Ceia ce se emite la poli, reprezinta o emisiune de fotoni in urma reactiilor de dezintegrare ale particulelor din afara orizontului gaurii, ca urmare a campului magnetic foarte intens. Faptul ca vedem aceasta emisiune inseamna ca fotonii sunt emisi in toate directiile si ajung si la oglinda telescopului, toti provenind de la axa N-S pe care au loc reactiile de dezintegrare ale particulelor care se ciocnesc cu viteze aproape luminice.
Oricum, n-am înteles de ce ar fi influentată lumina de gravitatie, cît timp fotonul are masă zero !.
Chestia asta cu spatiul curb contrazice chiar comparatia folosită : "de parca ar trece prin fibra de sticla". Înafară de faptul că înteleg ideea cu spatiul curb ca pe o speculatie, comparatia sugerează mai degrabă ceva care constrînge lumina să se deplaseze deviat. Înafară de asta , dacă spatiul ar putea fi curb, nu ne-am putea da seama de asta, indiferent de unde am privi. Iar spatiile Riemann sunt simple aplicatii topografice.
Cred că aici problema este mai mult despre interpretarea fizică a relatiilor matematice. Deci nu matematica este gresită, ci interpretarea ei. Nu caut să contrazic matematica, căci nu am cum, ci doar să dau o interpretare corectă în relatie cu lumea fizică.
Ai zis că : "inseamna ca fotonii sunt emisi in toate directiile si ajung si la oglinda telescopului". Păi dacă fotonul e atras atît de puternic în preajma GN, ce mă poate face să cred că mai scapă vreunii ? Poate doar faptul că ei capătă acolo energie suplimentară si se deplasează mai repede, astfel încît pot scăpa .
Cred că aici problema este mai mult despre interpretarea fizică a relatiilor matematice. Deci nu matematica este gresită, ci interpretarea ei. Nu caut să contrazic matematica, căci nu am cum, ci doar să dau o interpretare corectă în relatie cu lumea fizică.
Ai zis că : "inseamna ca fotonii sunt emisi in toate directiile si ajung si la oglinda telescopului". Păi dacă fotonul e atras atît de puternic în preajma GN, ce mă poate face să cred că mai scapă vreunii ? Poate doar faptul că ei capătă acolo energie suplimentară si se deplasează mai repede, astfel încît pot scăpa .
Se cuvine o precizare: doar fotonii emişi în direcţia observatorului ajung în oglinda telescopului.negativ a scris:Ai zis că : "inseamna ca fotonii sunt emisi in toate directiile si ajung si la oglinda telescopului". Păi dacă fotonul e atras atît de puternic în preajma GN, ce mă poate face să cred că mai scapă vreunii ? Poate doar faptul că ei capătă acolo energie suplimentară si se deplasează mai repede, astfel încît pot scăpa .
Iar fotonii care "scapă" sunt dintre cei ce orbitează GN la o anumită distanţă. În nici un caz nu sunt dintre cei situaţi pe orizontul de eveniment sau în sfera fotonică (zonă a unei orbite circulare de 1,5 raze Schwarzschild pe care se va plasa un obiect ce gravitează GN cu viteza luminii).
Axa N-S devine vizibila de undeva mai departe decat raza Schwarzschild, acolo unde au loc acele dezintegrari ce pun in libertate fotonii care pot scapa de atractia GN.si se pot raspandi in univers facand vizibila axa N-S.Ai zis că : "inseamna ca fotonii sunt emisi in toate directiile si ajung si la oglinda telescopului". Păi dacă fotonul e atras atît de puternic în preajma GN, ce mă poate face să cred că mai scapă vreunii ? Poate doar faptul că ei capătă acolo energie suplimentară si se deplasează mai repede, astfel încît pot scăpa
virgil a scris:Axa N-S devine vizibila de undeva mai departe decat raza Schwarzschild, acolo unde au loc acele dezintegrari ce pun in libertate fotonii care pot scapa de atractia GN.si se pot raspandi in univers facand vizibila axa N-S.Ai zis că : "inseamna ca fotonii sunt emisi in toate directiile si ajung si la oglinda telescopului". Păi dacă fotonul e atras atît de puternic în preajma GN, ce mă poate face să cred că mai scapă vreunii ? Poate doar faptul că ei capătă acolo energie suplimentară si se deplasează mai repede, astfel încît pot scăpa
Desi am vrut să răspund de ieri, am mai cugetat putin si : poate GN atrage spre ea o cantitate de materie, si totusi spatiul prin care aceasta trebuie să treacă este prea mic pentru volumul ei. Ar fi ca un fel de pîlnie cu un anumit debit, dependent probabil de raza Schwartschild (am zis corect ?), iar tot surplusul atras peste debit, dă pe-afară, înghesuindu-se spre poli, unde presiunea e mai mare decît forta de atractie. Asa parcă mai are sens ...
Dar tot nu se justifică o curbură sau deformatie a spatiului.
Dar tot nu se justifică o curbură sau deformatie a spatiului.
Din pacate, la genul asta de confuzii se poate ajunge atunci cand se discuta fizica fara nici un strop de matematica. Nici eu nu sunt foarte in tema cu relativitate generala, dar asta cu curbarea spatiului e destul de usor de inteles.
Orice geometrie posibila si imposibila e descrisa de un obiect numit tensor metric, care se reprezinta ca o matrice nxn, unde n este dimensiunea spatiului iar fiecare element de matrice este cate un produs scalar intre o pereche de vectori tangenti. Pentru cazul unui spatiu euclidian, vectorii tangenti sunt chiar versorii , si e limpede ca tensorul metric este o matrice unitate 3x3.
Un astfel de tensor descrie un spatiu euclidian, sau plat, indiferent de numarul de dimensiuni ale acestuia. Poti sa ai un plan "plat", sau un hiperspatiu cuadridimensional sau 30-dimensional plat.
Exista insa si posibilitatea sa ai spatii curbe, si nu trebuie sa te gandesti la nu stiu ce savantlacuri ca sa intelegi asta. Suprafata unei sfere sau a unui cilindru reprezinta un spatiu bidimensional curb, caci nici una dintre aceste suprafete nu e descrisa de un tensor metric care sa fie 1-diagonal, si asta nu are nici o treaba cu relativitatea, ci cu simplul fapt ca geometria unei suprafete sferice este diferita de geometria unui plan euclidian, iar "diferenta" asta este data tocmai de structura tensorului metric al celor doua obiecte.
Acuma, cel putin din ce-am inteles eu, gaselnita suprema a lui Einstein a fost sa spuna ca geometria plata a spatiului este curbata in prezenta masei, adica acele elemente de matrice ale tensorului metric care iti descrie spatiul sunt dependente de prezenta, absenta sau dinamica masei din acel spatiu. Asta e pana aici numai o teorie, dar de 100 si ceva de ani i s-au confirmat experimental toate predictiile. In ziua de astazi se constata ca e valabila chiar si la dimensiuni atomice (masurasera unii la un moment dat, si parca am si dat stirea aici, deplasarea spre rosu in cazul atomilor), asa ca eu unul nu prea vad de unde atata mirare si nevoie de a combate o chestie pe care, daca era intr-adevar stricata, ar fi bubuit-o multi altii de mult.
Einstein si-a luat suturi la greu pana le-au inchis experimentele gura la papagali, si asta din pacate (sau din fericire) e o poveste recurenta in istoria stiintei.
Orice geometrie posibila si imposibila e descrisa de un obiect numit tensor metric, care se reprezinta ca o matrice nxn, unde n este dimensiunea spatiului iar fiecare element de matrice este cate un produs scalar intre o pereche de vectori tangenti. Pentru cazul unui spatiu euclidian, vectorii tangenti sunt chiar versorii , si e limpede ca tensorul metric este o matrice unitate 3x3.
Un astfel de tensor descrie un spatiu euclidian, sau plat, indiferent de numarul de dimensiuni ale acestuia. Poti sa ai un plan "plat", sau un hiperspatiu cuadridimensional sau 30-dimensional plat.
Exista insa si posibilitatea sa ai spatii curbe, si nu trebuie sa te gandesti la nu stiu ce savantlacuri ca sa intelegi asta. Suprafata unei sfere sau a unui cilindru reprezinta un spatiu bidimensional curb, caci nici una dintre aceste suprafete nu e descrisa de un tensor metric care sa fie 1-diagonal, si asta nu are nici o treaba cu relativitatea, ci cu simplul fapt ca geometria unei suprafete sferice este diferita de geometria unui plan euclidian, iar "diferenta" asta este data tocmai de structura tensorului metric al celor doua obiecte.
Acuma, cel putin din ce-am inteles eu, gaselnita suprema a lui Einstein a fost sa spuna ca geometria plata a spatiului este curbata in prezenta masei, adica acele elemente de matrice ale tensorului metric care iti descrie spatiul sunt dependente de prezenta, absenta sau dinamica masei din acel spatiu. Asta e pana aici numai o teorie, dar de 100 si ceva de ani i s-au confirmat experimental toate predictiile. In ziua de astazi se constata ca e valabila chiar si la dimensiuni atomice (masurasera unii la un moment dat, si parca am si dat stirea aici, deplasarea spre rosu in cazul atomilor), asa ca eu unul nu prea vad de unde atata mirare si nevoie de a combate o chestie pe care, daca era intr-adevar stricata, ar fi bubuit-o multi altii de mult.
Einstein si-a luat suturi la greu pana le-au inchis experimentele gura la papagali, si asta din pacate (sau din fericire) e o poveste recurenta in istoria stiintei.
Strâns legat şi de explicaţia omuluidinlună, imaginează-ţi că volumul ei se manifestă în cea de-a 4-a dimensiune. Iată mai jos un material, poate te ajută:negativ a scris:poate GN atrage spre ea o cantitate de materie, si totusi spatiul prin care aceasta trebuie să treacă este prea mic pentru volumul ei.
http://www.ualberta.ca/~morsink/blackhole/
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum