Timpul și viteza

Rezumarea primului mesaj :

Prin relativitate, la o viteză mai mare timpul se scurge mai încet, iar la o viteză mai mică timpul se scurge mai repede.
Dar această concluzie duce la un paradox.

Modul în care se constată scurgerea diferită a timpului se bazează pe un mecanism, chiar dacă este vorba de un ceas atomic să-i spunem.
Dacă timpul se scurge mai repede, atunci înseamnă că procesele care stau la baza mecanismului de observare a scurgerii timpului sunt accelerate.

Mai exact, să exemplificăm, avem două ceasuri bazate pe același mecanism, fie ele și atomice.
Unul se află pe un dispozitiv ce se mișcă cu viteza x, iar altul pe un dispozitiv ce se mișcă cu viteza y, mult mai mare ca viteza x.
Dacă la un moment dat cele două ceasuri vor indica valori diferite, aceasta înseamnă că procesele care stau la baza mecanismului identic al celor două ceasuri s-au succesionat cu viteză diferită.
Cel pentru care timpul s-a scurs mai repede s-a datorat creșterii vitezei de succesiune a proceselor care construiesc mecanismul.

Deci concluzia este că dacă se observă o scurgere mai rapidă a timpului, atunci crește viteza proceselor mecanismului ceasului, în timp ce prin relativitate, creșterea vitezei duce la o scurgere mai lentă a timpului.

Vede cineva acest paradox ?

Știu că nu am fost suficient de coerent în explicații, dar nu știu cum să o fac altfel.

O să mai încerc în funcție de părerile voastre.
Poate reușește careva dintre voi să completeze situația pentru a reieși evident acest paradox.
O să mai încerc și eu.

Apăi să nu te enervezi pe ei? Vin aici de pe nu ştiu ce forumuri cu Fizica lor „profundă” să-şi dea aere...

Nu că trebuie să ne enervăm pe ei.
Ei se enervează pe noi dacă-i contrazicem.
Acum, ceea ce mă interesează pe mine este adevărul obiectiv.
Indiferent cine-l are.

"ceea ce mă interesează pe mine este adevărul obiectiv"

Fiecare "obiect" are adevarul lui obiectiv.

curiosul a scris:Nu că trebuie să ne enervăm pe ei.
Ei se enervează pe noi dacă-i contrazicem.
Acum, ceea ce mă interesează pe mine este adevărul obiectiv.
Indiferent cine-l are.

Eh, am glumit cu „enervarea”. Am vrut doar să le arăt că li s-au urcat cam sus nasurile, deşi confundă impulsul cu viteza. Ei sunt cei care încep să jignească şi tot lor le sare ţandăra, ori vin cu ironii când sunt contrazişi.

Curiosul, hai să-ţi spun şi unde este greşeala în relaţia ta :

d' nu este , ci , aşadar la numărător ai  
La numitor este bine.

Răzvan, ideea este următoarea.

Dacă spațiul se contractă, pentru a obține un același raport al vitezei considerate absolută din perspectiva amândurora, atunci timpul se dilată tocmai din acest aspect.

Imaginează-ți două role pe care este întină o curea.
Dacă tragi de cureaua de deasupra într-un sens, atunci cureaua de dedesubt se mișcă în celălalt sens.
Dar de fapt vorbim de aceeași curea, adică de viteză.

Ceea ce ai prezentat tu este doar din perspectiva distanței, adică a părții de curea privită de deasupra.

Dar cureaua de dedesupt ?
Se învârte invers.
Dacă acum ai pentru distanță un produs și nu un raport, atunci pentru timp trebuie să ai un raport și nu un produs, dacă viteza este aceeași, este absolută pentru ambele corpuri.

Evident, lucrurile nu se opresc numai aici, indiferent ce fel de ecuații folosești.

La un moment dat eu m-am întrebat simplu.
Cum ar fi dacă viteza luminii nu ar mai fi aceeași ?

Viteza relativă a corpurilor ar rămâne aceeași din ambele perspective ?

Da, dar cu o condiție !!!

Care este aceea condiție din punctul tău de vedere ?

Lasă cureaua, treburile stau în felul următor:
Ai două sisteme inerţiale între care ai viteza relativă v, pe care doreşti să o afli. Sistemul S îl considerăm în repaus şi este cel din care facem măsurătorile asupra lui S'.
Noi din S măsurăm în S' o distanţă d contractată, nu pe cea reală d' din S'. Deci , iar .
Însă din S măsurăm un interval de timp t, că pe t' încă nu-l ştim până când nu aflăm viteza lui S'. Astea sunt mărimile pe care le putem măsura din S asupra lui S'. Dar putem să exprimăm timpul din S' în funcţie de t sub forma
Ca să afli viteza de deplasare a lui S' faţă de S ai la numărător  şi la numitor .

Nu  cum ţi-a ieşit ţie.

Nu lăsa cureaua.
Principul logic este același.
Galilei și Einstein au avut amândoi dreptate.
Au fost două dintre geniile tuturor timpurilor din lumea fizicii.
Dar diferența este una colosală.

Dacă o să-ți spun care este diferența dintre teoriile amândurora, ai să-ți spui este incredibil cât de simplu era răspunsul, cum de nu l-am putut deduce ?
Ai să ai tendința să spui că nu are nicio relevanță, deși, din păcate, diferența este colosală din punctul de vedere al filozofiei fizicii.
Abia mă abțin să nu vorbesc despre asta și să-ți spun despre ce-i vorba.
Oricum o să-ți spun într-un final, dar te mai las un pic să văd cât de convins ești de ceea ce susții.
Nu există nicio contracție și nicio dilatare fizică.
Acestea sunt interpretate așa doar din prisma unui alt aspect.

Dar face diferența majoră dintre cele mai mari două aspecte care fundamentează fizica.

Cum crezi tu că ar putea fi valabile cele două teorii, astfel încât să nu contrazică niciuna dintre ele, dar să fie valabile amândouă simultan deși una funcționează într-o situație, dar cealaltă în altă situație, dar printr-o altă interpretare ?

Nu mă mai lua cu ecuații, că pe alea le-am înțeles.
Chiar dacă nu complet, măcar la nivel de principiu.

Teoria lui Galilei este o aproximare a teoriei lui Einstein pentru viteze mici. Una o include pe cealaltă, nu e nicio contradicţie.
Dar ai înţeles unde fusese greşeala ta de îţi ieşea acel termen în plus?

asds a scris:Teoria lui Galilei este o aproximare a teoriei lui Einstein pentru viteze mici. Una o include pe cealaltă, nu e nicio contradicţie.

Din păcate este invers Răzvane, absolut invers, complet invers !!!
Pot să-ți demonstrez asta !!!

asds a scris:Dar ai înţeles unde fusese greşeala ta de îţi ieşea acel termen în plus?

Nu, pentru că nu mi-ai răspuns încă la două întrebări întrebări, iar una dintre ele este :

curiosul a scris:Dacă de undeva măsurăm și stabilim că într-un timp t un corp a străbătut o distanță d, prin contracția spațială și dilatarea temporală, dacă privim mișcarea corpului din altă parte, vom stabili că de fapt acel corp a străbătut o altă distanță d' într-un alt timp t'.

curiosul a scris:Din păcate este invers Răzvane, absolut invers, complet invers !!!
Pot să-ți demonstrez asta !!!

Chiar te rog, mă faci foarte curios.

Dacă de undeva măsurăm și stabilim că într-un timp t un corp a străbătut o distanță d, prin contracția spațială și dilatarea temporală, dacă privim mișcarea corpului din altă parte, vom stabili că de fapt acel corp a străbătut o altă distanță d' într-un alt timp t'.

Până când nu te exprimi clar şi spui faţă de care sistem de referinţă măsori d, t, d' şi t', nu am cum să-ţi răspund. Prin asta îmi demonstrezi că ai înţeles ce reprezintă valorile de mai sus şi cum sunt ele calculate.
Dacă citeai cu atenţie ce am scris eu mai sus, ai fi observat că ar fi trebuit să spui că " un corp a străbătut o distanţă d într-un timp t privit din sistemul considerat în repaus " 
Măsurătorile le faci dintr-un singur sistem de referinţă, de unde poţi măsura distanţa contractată (că aşa îţi parvine ţie informaţia) pentru celălalt sistem şi timpul t, în care facem măsurătoarea din sistemul nostru.
Tu nu ai de unde să ştii valorile d' şi t' pentru sistemul în mişcare, că nu poţi face măsurători simultane în 2 sisteme de referinţă; nu te poţi afla simultan şi în unul şi în altul. Aceste valori trebuie să le exprimi faţă de cele măsurate din sistemul tău.

Îți explic imediat.
Pentru moment mi-a atras altceva atenția.
Fii sigur că nu te las nelămurit.

Din păcate Răzvan, nu-ți mai pot răspunde.
Mi s-a demonstrat că nu judec logic.
Se pare că orice adevăr l-aș evidenția va fi, desigur, unul absolut aberant.

Soluția, pe cât este de simplă, are cele mai mari implicații posibile în fizică.
Dar...evident vorbește unul care-i DOBĂ.
Nu luați în calcul cuvintele unui nebun, care nu știe ce spune și habar nu are o boabă de fizică.

Tu suferi cronic de incredere de sine .
Eu consider interesante framantarile tale si iti spun sa continui .
Nici unul dintre noi nu detine adevarul in fizica   
Na, ca ti-am plasat si emoticonul)

CAdi, sincer, începe să-mi fie frică să spun ce gândesc.

curiosul a scris:Din păcate Răzvan, nu-ți mai pot răspunde.

Eh, cum vrei tu. M-aş fi mirat să găseşti argumente că teoria lui Einstein este o aproximare a celei a lui Galilei.  

asds a scris:

curiosul a scris:Din păcate Răzvan, nu-ți mai pot răspunde.

Eh, cum vrei tu. M-aş fi mirat să găseşti argumente că teoria lui Einstein este o aproximare a celei a lui Galilei.  

Asta e o rautate !

Nu e o răutate CAdi, Răzvan are dreptate.
Mă mai bag și eu în seamă doar pentru audiență.
Tu știi mai bine ca mine că mă pricep foarte bine să atrag atenția.
Nu e nimic de contrazis.
Doar o fac eu pe deșteptul.