Ce este un foton ?

virgil a scris:
electronul este o capsula de energie fixa care are echivalentul in masa de repaus  m0=h*niu/c^2, peste care se adauga energia de miscare E=1/2m v^2, si masa relativista m=m0(1/1-v2/c2)^1/2 ; energia de miscare si masa relativista face deosebirea intre doi electroni diferiti.

Adrian Gheorghe a scris:

Se poate produce un calcul din care sa reiasa masa electronului

theMisuser!
Uite aici formulele care dau masa si sarcina electronului. Una se obtine din cealalta numai schimband exponentii lui

negativ a scris:
E legat de niste constante de transformare care stabilesc sarcinile quarcurilor, sarcina electrica si raportul de masa electron proton. Nu au cum sa iasa altfel, pentru ca sunt constante geometrice. Iar asta corespunde si cu restul teoriei pe care am folosit-o ca sa explic, dar nu numai...[/justify]

theMisuser a scris:

virgil a scris:
electronul este o capsula de energie fixa care are echivalentul in masa de repaus  m0=h*niu/c^2, peste care se adauga energia de miscare E=1/2m v^2, si masa relativista m=m0(1/1-v2/c2)^1/2 ; energia de miscare si masa relativista face deosebirea intre doi electroni diferiti.

Sa zicem ca eu inteleg asa : Pt. ca nu putem avea un electron cu alta masa decat cea obligatorie, energia suplimentara de la nasterea electronului i se da electronului sub forma de viteza.
Si raman cu intrebarea de baza : de ce au toti electronii fix aceeasi masa ?
Ce constante geometrice ? Ai ceva mai multe detalii ?
Altfel, de multe ori aplicarea unei constante inseamna ca nu stim de fapt despre ce e vorba.
(gen constanta gravitationala G a lui Newton - a pus-o acolo, socoteala merge dar nu explica mecanismul gravitatiei si nu raspunde la intrebarea : "De ce este atat ?")

theMisuser a scris:

virgil a scris:
electronul este o capsula de energie fixa care are echivalentul in masa de repaus  m0=h*niu/c^2, peste care se adauga energia de miscare E=1/2m v^2, si masa relativista m=m0(1/1-v2/c2)^1/2 ; energia de miscare si masa relativista face deosebirea intre doi electroni diferiti.

Sa zicem ca eu inteleg asa : Pt. ca nu putem avea un electron cu alta masa decat cea obligatorie, energia suplimentara de la nasterea electronului i se da electronului sub forma de viteza.
Si raman cu intrebarea de baza : de ce au toti electronii fix aceeasi masa ?
Ce constante geometrice ? Ai ceva mai multe detalii ?
Altfel, de multe ori aplicarea unei constante inseamna ca nu stim de fapt despre ce e vorba.
(gen constanta gravitationala G a lui Newton - a pus-o acolo, socoteala merge dar nu explica mecanismul gravitatiei si nu raspunde la intrebarea : "De ce este atat ?")

negativ a scris:

theMisuser a scris:

negativ a scris: E legat de niste constante de transformare care stabilesc sarcinile quarcurilor, sarcina electrica si raportul de masa electron proton. Nu au cum sa iasa altfel, pentru ca sunt constante geometrice. Iar asta corespunde si cu restul teoriei pe care am folosit-o ca sa explic, dar nu numai...

Ce constante geometrice ? Ai ceva mai multe detalii ? Altfel, de multe ori aplicarea unei constante inseamna ca nu stim de fapt despre ce e vorba.
(gen constanta gravitationala G a lui Newton - a pus-o acolo, socoteala merge dar nu explica mecanismul gravitatiei si nu raspunde la intrebarea : "De ce este atat ?")

Exista constante naturale (cum ar fi Pi) ce nu pot fi determinate algebric. Nu mi-am propus sa demonstrez valoarea tuturor constantelor din fizica, dar sunt sigur ca mecanismele generale pe care le-am observat pot face asta. Descrierea unui astfel de mecanism e o treaba laborioasa, mai ales ca aceste constante sunt rezultatul actiunii mai multor mecanisme naturale ce funcioneaza împreuna. Constanta G=6,67408 x 10^-11 m³kg^-1s^-2 este rezultatul unor astfel de transformari. Trebuie sa observi ca cele trei unitati de masura sunt incompatibile reciproc.

virgil a scris:
Probabil totul provine de la calitatile mediului electromagnetic prin care se propaga fotonii. Acest mediu se bucura de anumite proprietati, printre care se identifica anumite frecvente sa le zicem de rezonanta, la care mediul poate "aglutina" in aceste picaturi numite electroni, neutroni, mezoni, barioni etc.

virgil a scris:
Una din aceste legaturi, dintre mediu si lungimea de unda am stabilit-o eu pentru masa electronului si a nucleonilor (proton, neutron), dar are caracter informativ. De exemplu;

="Ai introdus pe acolo lungimea de unda Compton. Dar, ea este obtinuta din masa particulei careia i-o aplici."]

virgil a scris:

="Ai introdus pe acolo lungimea de unda Compton. Dar, ea este obtinuta din masa particulei careia i-o aplici."]

Lungimea de unda a cuantei generatoare se masoara efectiv, si nu trebuie sa cunosti apriori masa particulei.

theMisuser a scris:

virgil a scris:

="Ai introdus pe acolo lungimea de unda Compton. Dar, ea este obtinuta din masa particulei careia i-o aplici."]

Lungimea de unda a cuantei generatoare se masoara efectiv, si nu trebuie sa cunosti apriori masa particulei.

Asta nu ar fi o forma indirecta de masurare a masei particulei ?

Si raman cu intrebarea de baza : de ce au toti electronii fix aceeasi masa ?

Mathematical representation of light (EM waves)

Adrian Gheorghe a scris:Dl.Virgil!
La linkul de mai jos se gaseste fisierul de care iti spuneam. Si nu trebuie sa te mai loghezi pe -softpedia-. Acolo logarea se face foarte greu. Si mie mi-a luat cateva luni. Si numai dupa ce am trimis cateva mesaje administratotului, am reusit sa fac logarea. Am crezut ca sunt pe acolo ceva specialisti, la care sa le cer parerea. Dar se vede ca sunt doar niste increzuti si aroganti, care apeleaza mereu la fraze demagogice, cu texte matematice si dintr-un puternic instinct consevator resping cu tarie orice idee novatoare in fizica, pervertesc in permanenta rationamentele si resping evidenta datelor experimentale.

Mathematical representation of light (EM waves)

virgil a scris:

negativ a scris:

virgil a scris:Sa presupunem ca putem face o sectiune transversala intr-un foton cu doua plane plan paralele la o distanta dx infinitezimala. Sa mai presupunem ca putem ingheta ceia ce observam in acea sectiune. 
Cine poate spune ce avem in sectiunea studiata intr-un maxim al campului electric, apoi intr-un maxim al campului magnetic, si apoi intr-un nod al acestei unde.

Eu ! Desi imaginea prezentata nu prea corespunde cu realitatea decât schematic si nu prea complet. Am o reprezentare dinamica destul de clara acum, si chiar daca este mai veche, acum stiu exact ce si cum face.

Reprezentarea grafica este schematica, pentru ca trebuie sa arate perpendicularitatea celor doua campuri electric si magnetic, care oscileaza impreuna in faza. In realitate unda respectiva are o sectiune circulara de diametru comparabil cu lungimea de unda. Daca taiem imaginar un disc de grosime dx perpendicular pe directia de propagare a fotonului, vom observa modificari interne ale mediului, care reprezinta chiar prezenta campurilor. Daca sectiunea respectiva ar fi facuta intr-un nod, am putea observa cum arata mediul neutru lipsit de campuri, omogen si izotrop, in care nu am putea semnala nimic deosebit. Fiind vorba de o sectiune care separa un volum foarte mic in forma de disc din acest mediu, orice modificare a acestuia da nastere la un camp. Intrebarea se pune, ce fel de modificari pot produce campuri atat de diferite si care totusi sa oscileze in faza. Stim ca liniile de forta ale campului electric nu interactioneaza in nici un fel cu liniile de camp magnetic, deci manifestarea celor doua campuri este complet diferita. Daca vrem sa vedem ce se intampla in acest mediu de manifestare a campurilor, sa presupunem acum imaginar ca am putea injecta niste linii de referinta uniform distribuite si la distante egale formand o retea din cercuri concentrice si raze distribuite uniform. Fata de directia de propagare, observam ca avem posibilitatea sa modificam aceasta retea de referinta in doua moduri distincte si anume; 
1. putem rasuci reteaua in jurul axei de propagare inspre stanga sau dreapta determinand niste tensori curbati in jurul axei, asa cum am rasuci o guma.  
2. putem produce niste dilatari dinspre centru spre periferie, si apoi dinspre periferie spre centru, in mod periodic ceia ce inseamna manifestarea unor tensori radiali indreptati dinspre centru spre margine si apoi invers.
Dupa cum se vede cele doua grupe de tensori sunt complet diferite, dar pot oscila in faza fiind totdeauna perpendiculari unul pe altul.

negativ a scris:

Am o explicatie despre asta, dar înainte trebuie sa stii cam cum vad si definesc eu problema. La nivel de atom ne aflam la limita lui dx despre care vorbesti si cu care se ocupa mecanica cuantica. Sub acest nivel am gasit relatii care corespund cu mecanica subcuantica descrisa pâna acum prin observatii (cuarci si ceea ce se numesc oarecum impropriu gluoni). Am reusit sa termin prima parte a lucrarii mele (înafara de ce ti-am trimis, caci sunt doar argumentatii de pe parcurs), si am constatat ca mai trebuie ceva de organizat în ansamblu si lucrez acum la rectificari. Urmeaza partea a doua care este despre matematica si abia apoi urmeaza partea cu fizica. Primele doua trebuie rezolvate înainte pentru ca sa poata fi explicata coerent ultima parte, cu fizica. Pe masura ce avansez, devin tot mai clare explicatiile fizice.

negativ a scris:

virgil a scris:Eu vreau sa arat ca fotonii sunt rezultatul unor distributii spatiale ordonate a unor entitati subcuantice care sunt caracterizate de unitati de camp electric magnetic si gravitational, reprezentate de trei vectori perpendiculari. Eterul cosmic este format din aceste unitati, precum oceanele sunt formate din molecule de apa, doar ca fiecare camp luat in parte se datoreaza ordonarii acestor entitati dupa un vector caracteristic, ceilalti doi vectori avand pozitii aleatorii. Astfel campul electric se obtine prin alinierea acestor entitati pe directia vectorului reprezentat in poza cu culoarea alba, campul magnetic fiind dat de alinierea vectorilor de culoare neagra, iar campul gravitational care nu este reprezentat in poza fiind reprezentat de un vector perpendicular pe planul generat de vectorii electric si magnetic. Eu am denumit aceste entitati drept fotonini, cu ajutorul carora se pot manifesta fotonii. Fotonii sunt de fapt oscilatii create de atomi sau de particule in oceanul cosmic de fotonini.  Daca ar fi dupa mine un fotonino ar trebui sa arate schematic ca un triedru in care fiecare latura reprezinta o sursa elementara a unui camp.

Te apropii de ideea de baza. Denumirea de fotonini e improprie totusi pentru un mediu difuz orientat doar cu ajutorul unui vector gravitational. Am reprezentat dinamic felul în care se deplaseaza un foton si cel în care se deplaseaza o particula, de unde rezulta clar din ce cauza particulele nu pot depasi viteza luminii. Am folosit cele mai simple ecuatii parametrice, o combinatie între rotatie si deplasare rectilinie.

Din poza aceasta rezulta de ce particulele nu pot capata viteza luminii. Pentru ca unda de Broglie ar disparea.

virgil a scris:
In relatia din care rezulta lungimea de unda Broglie, vedem ca putem exprima constanta lui Planck h=m.c.L; unde cu L am notat lungimea de unda Compton pentru electron. Daca in relatia de mai sus facem v=c rezulta ca lambda este egala cu zero, adica dispare notiunea de unda.

gafiteanu a scris:Cand iese sufletul din om...e totuna cand iese fotonul din atom. Caldura in atomi naste fotoni, la fel este caldura pt corpul uman, care naste caldura sufleteasca.  Cand se raceste atomul la zero kelvin, stop emisie fotoni.  La fel e si cu corpul uman, se raceste si deci moare sufletul si trage ultima basina, care trebuia sa fie foton-lumina....
Acum vine intrebarea: ce este sufletul ? Corpuscul sau unda ?
Se zice ca Dumnezeu a facut omul din lut, apoi i-a insuflat sufletul. La fel cum noi suflam cu gura in femei gonflabile si le umflam, dar nu le inviem, ca suntem pacatosi, nu avem darul invierii.  Dar totusi Dumnezeu ne-a dat si noua darul invierii, dar intrun alt organ, nu cu gura.  Si nu intro gonflabila.
Concluzia: fotonii sunt spermatozoizii atomului.

negativ a scris:

Virgil : "Fotonii intruchipeaza muzica pe care danseaza tot universul, dar si muzica are nevoie de un mediu de propagare. Eu despre acel mediu vorbeam, pentruca degeaba ai bate toba daca te afli in vid." Nu e chiar asa. E mult mai complicat.
Si pentru CAdi : Fac descrieri generale, pentru ca nu dau "mura-n gura". Am patru modele de reprezentare ale fotonului : graf, algebric, geometric (real) si fizic. Toate corespund cu ecuatiile mecanicii cuantice.
Întrebare : am mai întrebat o data, dar poate s-a uitat ; cine poate sa-mi dea un link sau o lucrare despre experimentul lui Young realizat în vid. Sau poate îl face vreun experimentator pe aici.

negativ a scris:

Dacu a scris:
Este vorba cumva despre:..........

Nu. Toata lumea vorbeste de asta, dar nu am vazut nici un experiment simplu (ca la orice ora de fizica), unde difractia sa se produca în vid, pentru ca nu se produce. Dirac a spus ca "Fotonii interfereaza numai cu ei însisi si niciodata cu altii". S-au gasit unii sa afirme ca a doua parte a afirmatiei nu ar fi valida în conditiile existentei unor câmpuri. Afirmatia nu era legata de câmpuri, totusi. Problema asta darâma jumatate din fizica cuantica, dar si principiul lui Huygens, care nu e decât pe jumatate adevarat, dar daca nu au fost de acord cu Dirac... Pot sa le bag în ochi demonstratia, ca tot vor zice ca nu e adevarat...