Ce este masa?

Rezumarea primului mesaj :

Deschid aici acest subiect pentru a evita o divagaţie pe blogul meu.

Pe blogul lui Abel Cavaşi

Anonim a scris:Referitor la subiectul contradictoriu dintre Abel Cavasi si anonim legat de masa din formula lui Einstein
Definitie:masa= cantitatea de substanta (materie) dintr-un corp (obiect etc.)Credeti ca se poate modifica cu viteza ? Energia se poate acumula in masa si aceasta se multiplica cumva ...creste? (eventual prin cresterea agitatiei moleculare)
Credeti ca pe Luna sau intr- o nava cosmica care zboara cu viteze foarte mari ne-am modificat cantitatea de substanta din corp s-au nava si-a modificat cantitatea de substanta?
A nu se confunda masa cu greutatea care este o forta !Raspundeti va rog la subiect.
Multumesc!

Masa nu este cantitate de substanţă, ci este o măsură a inerţiei. Într-adevăr, cantitatea de substanţă nu depinde de viteză, dar inerţia creşte cu viteza.

Dl Virgil! Subiectul topicului s-a epuizat. Dar cel care a deschis topicul, imi pare ca inca nu si-a spus parerea asupra notiunii (conceptului de masa). De la masa fiind   intru-catva legata de energie, am ajuns la sisteme de captare a energiei regenerabile. Dl moderator ne arata  ca am deviat mult de la subiectul topicului. Daca nu mai are nimeni nimic de spus, legat de definirea masei, probabil ca va fi inchis. Dar cum am mai spus undeva mi s-ar parea interesant de lamurit esenta conceptului de -forta-.

Nu, ai inteles gresit. Niste mesaje d-ale mele care trebuiau postate in alte topicuri au ajuns si aici, asa ca pur si simplu le-am sters, de aceea am scris "topic gresit". Puteti continua orice discutie pe problematica topicului.

Omul_Din_Luna! Multumesc pentru clarificare. Este vina mea. Eu am interpretat mesajul ca o atentionare. Noi ne-am cam spus parerea cu privire la definitia masei. Nu stiu ce obiectii are dl Cavasi la raspunsaurile noastre.

Dl Virgil! Am gasit intr-un curs de fizica a lui Gheorghe Cata Danil aceasta formula, care spune ca este adimensionala.    


http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Gheorghe_Cata-Danil_-_Tehnici_Nucleare_%28Stiinte_Aplicate_an_IV%29/Lectia1-2.pdf
1.3 Fort¸ele fundamentale
1.3.1 Imaginea clasic˘a ¸si cuantic˘a a fort¸elor

O masura a intensitatii cuplajului interactiei gravitationale
pentru o particula de masa m este data de raportul adimensional
ξG = GNm^2/hc Ż (1.2)       ξ_G=G_(N.m^2 )/(ћ.c)    
ın care, daca se ınlocuieste masa m cu masa protonului mp ¸si se
folosesc valorile numerice din Tabelul 1.4, se obtine
ξG = GN.mp^2/hc Ż ≈ 10−40
de unde se observa ca gravitatia poate fi neglijata pentru fizica
particulelor elementare la energiile uzuale.

Daca inlocuiesc pe has barat cu h/2.pi si pe h cu relatia de definitie ce am gasit-o pentru h.     obtinem ca;



 Se raporteaza  intre ele marimile asemenea si rezulta odata ca G si k  si apoi m si q au aceeasi dimensiune. Adica:    [G]=[k] si [m]=[q]

masa este: mc2=h.v; m=hv/c2; deci masa reprezinta raportul dintre energia unei cuante si patratul vitezei de propagare a ei, in jurul unui punct fix numit centrul de masa.

Masa este acea parte a materiei (cuante-energie), care are nevoie de impuls, pentru a se modifica starea de miscare din starea de inertie anterioara.
Impulsul primit va modifica cantitatea de materie, masa si energie (in plus sau minus). Dar se poate ca anterior impulsului sa intervina actiunea unui camp, care sa modifice cantitatea de materie, masa si energie.
In cazul fotonilor nu exista masa de inertie, deoarece ei se afla deja in maximum de miscare posibila. Fotonii au doar masa de energie.
Atentie la felul cum am folosit si asociat termenii !

Dupa cum spune Negativ, masa este una singura, in timp ce eu am sustinut ca masa de repaus este un "dat", iar masa de miscare este un balast adiacent ca urmare a modificarii vitezei.
Cand vorbim despre masa, trebuie sa ne gandim mai intai la modul cum se nasc particulele, si la faptul ca totdeauna avem de a face cu particule si antiparticule.

virgil a scris:Dupa cum spune Negativ, masa este una singura, in timp ce eu am sustinut ca masa de repaus este un "dat", iar masa de miscare este un balast adiacent ca urmare a modificarii vitezei.
Cand vorbim despre masa, trebuie sa ne gandim mai intai la modul cum se nasc particulele, si la faptul ca totdeauna avem de a face cu particule si antiparticule.

Viteza luminii depinde de epsilon; din relatia lui Coulomb pentru un atom ipotetic, cu numarul de sarcina maxim Zmax;
m.c2/Rc=Zmax.(e2/4pi.eps).(1/Rc^2) ;
in care; Zmax=c/v0 ;
Rc=Lce/2pi;  Lce= Lamda Compton pentru electron;
c2=Zmax. (e^2/m). (1/4pi.eps).(2pi/Lce) ;
folosind relatiile de echivalenta pentru sarcina avem;
e=Mp.c/pi; Mp este masa protonului.
( eps) =1/2pi2. (Mp.c/m.v0). (Mp/Lce) ;
Deci epsilon este legat de raportul celor doua impulsuri maxim (Pmax) pentru proton si minim (Pmin)pentru electronul la viteza de pe orbita hidrogenului.
eps=1/2pi2 .(Pmax/Pmin).(Mp/Lce) ; in care Pmax/Pmin= (1836). (137 );
Putem afla in ce consta masa protonului;
Mp=2pi2.(eps.Lce).1/(1836) . (137) ;
este mai simplu de interpretat asa, ca produsul dintre densitate si suprafata;
"Cum masa protonului se masoara in Kg, inseamna ca epsilon este o caracteristica a mediului electromagnetic care se masoara in [Kg/m] sau[(Kg/m3). (m2)]; adica produsul dintre densitatea spatiului din care se naste protonul (adica volumul sferei primului orbital si suprafata acestuia".

Mp=1.67482.10^-27 kg;

eps=1/2pi2 .(Pmax/Pmin).(Mp/Lce) ; in care Pmax/Pmin= 1836.137 ;
eps=1/2pi2 .(1836.137).(1.67482.10^-27/2.42621.10^-12)= 8.7842.10^-12;
Fata de 8.854304.10^-12 ; cat este real.
Aceasta diferenta se datoreaza faptului ca raportul maselor si raportul vitezelor nu sunt numere intregi asa cum au fost luate in calcul.
Revenind asupra relatiei; Mp=2pi^2.(eps.Lce).1/(1836.137). vedem ca raportul dintre lungimea de unda a cuantei generatoare (care este egala cu lungimea de unda Compton pentru un electron care s-ar deplasa cu viteza luminii), si factorul de proportionalitate "1836" ne da chiar lungimea de unda a cuantei generatoare a protonului; deci putem scrie ca masa protonului este;
Mp=2pi^2.(epsilon). Lcp/137 ; Dar c/v0=137 ; iar c/ Lcp =niu,p ; adica frecventa cuantei generatoare a protonului.
deci ; Mp=2pi2.(eps).[1/(niu,p).]. (v0) ; inlocuind valorile avem;

 Mp=2pi^2.(8.854.10^-12). [1/(2.268.10^23)]. 2.188.10^6=1.686.10^-27 kg;
adica in unitati echivalente avem;  [kg]->  [kg/m] . [s] . [m/s ];
pentru electron stim ca frecventa este de 1836 de ori mai mica decat a protonului, iar viteza minima de deplasare este de 1836^2 de ori mai mica decat in cazul protonului. vmin=2.188.10^6/1836^2=0.649m/s ;
me=2pi^2.(8.854.10^-12). [1/(1.2356.10^20)].(2.188.10^6/1836^2)=0.918.10^-30 kg;
Deci masa de repaus a unei particule este raportul dintre constanta epsilon a mediului electromagnetic cu frecventa acestuia amplificata cu viteza minima de propagare a acestui semnal oscilant.

Cum masa protonului se masoara in Kg, inseamna ca epsilon este o caracteristica a mediului electromagnetic care se masoara in [Kg/m] sau [(Kg/m3). (m2)]; adica produsul dintre densitatea protonului si suprafata acestuia.

Mp=1.67482.10^-27 kg;
raza protonului; rp= 2.103.10^-16 m;
V=(4/3).pi. rp^3 =(4/3).pi. (2.103.10^-16)^3 = 3.89588.10^-47  m3 ;
S= 4.pi.rp^2 = 4.pi.(2.103.10^-16)^2 = 5.557.10^-31 m2 ;
Mp.S/V= 4.pi.rp^2/(4/3).pi. rp^3=Mp. 3/rp ; notam; eps=3.Mp/rx; sau rx=3Mp/eps;
epsilon este; eps=8.854304.10^-12 kg/m;
rx=3.1.67482.10^-27 / 8.854304.10^-12=5.6745.10^-16 m;
Aceasta presupune ca protonul se formeaza dintr-un volum cu raza de rx=5.6745.10^-16m, din spatiul caracterizat de epsilon. Deci putem afla densitatea exacta a mediului;
ro=Mp/(4/3).pi. rx^3 =1.67482.10^-27/4/3).pi. (5.6745.10^-16)^3 = 2.18824.10^18 kg/m3
Aceasta densitate a mediului electromagnetic se manifesta numai atunci cand mediul oscileaza cu o anumita frecventa. In cazul protonului frecventa este; niu,p= 2.2687.10^23; 1/s; in cazul electronului frecventa este de 1836 de ori mai mica. Deci densitatea mediului depinde de frecventa acestuia. Aceasta inseamna ca in microcosmos volumul ocupat de substanta mediului se contracta cu cat frecventa creste, in timp ce in macrocosmos volumele ocupate de substanta cresc pe masura ce temperatura creste.