Electronul ca un roi de albine

Scris de **virgil** Mar 19 Apr 2011, 10:58

Rezumarea primului mesaj :

Gandindu-ma la experimentul celor doua fante, imi imaginez electronul ca un roi de albine in zbor, raspandite pe o arie mare, urmaresc o anumita traiectorie (ca o unda). Cand intalnesc obstacole naturale precum crengile copacilor, albinele se strecoara cu usurinta printre acestea, amestecandu-se dupa trecerea prin fante interferand intre ele. Dar daca o cauza oarecare le impiedica raspandirea, toate albinele formeaza un roi (particula).
Morala; Toate particulele subatomice in mod natural se propaga ca unde. Energia lor este data de frecventa undei si de constanta lui Planck. Orice interventie asupra lor, conduce la formarea unui nod, iar entitatea intradevar devine particula. De fapt interventia asupra particulei inseamna restrangerea gradelor de libertate a acesteia. Acest lucru presupune, ca exista un mediu electromagnetic (eterul cosmic), care permite deplasarea undei (a energiei), in mod natural, dar care se focalizeaza la restrangerea gradelor de libertate, materializandu-se in particula. Totdeauna particula exista in punctul de plecare si in punctul de sosire, dar pe traiectoria ei este o unda. Orice interventie pe traiectorie materializeaza unda in particula. Unda reprezinta un transfer de informatie, intre doua locatii ale unei particule. Asa se explica si orbitalii atomului, dati de solutiile ecuatiei lui Schrodinger, tot asa se explica si absorbtia si emisia razelor laser.

Scris de **virgil** Dum 09 Noi 2014, 09:10

Cred ca locul acestei demonstratii este aici;
Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 Jqnmt5

Scris de **virgil** Dum 09 Noi 2014, 09:25

Scris de **virgil** Dum 09 Noi 2014, 09:27

Scris de **virgil** Dum 09 Noi 2014, 20:39

Extras din wikipedia;

Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 28ahzpe

Sa inlocuim unitatile de masura ale sarcinii electrice epsilon si raza, si sa vedem care este masura campului electric in unitati M,Kf,s;

Scris de **virgil** Dum 09 Noi 2014, 20:58

[E] = (kg.m/s)/[(kg/m).(m^2)]= (1/s);
Deci iata ce este campul electric daca se masoara in 1/s. adica este vorba de frecventa.
Deci campul electric este o oscilatie a mediului.

Scris de **virgil** Lun 10 Noi 2014, 09:40

virgil a scris:[E] = (kg.m/s)/[(kg/m).(m^2)]= (1/s);
Deci iata ce este campul electric daca se masoara in 1/s. adica este vorba de frecventa.
Deci campul electric este o oscilatie a mediului.

Pe de alta parte am vazut ca sarcina electrica este echivalenta cu un impuls, dar in acelasi timp sarcina poate fi pozitiva sau negativa, si cum impulsul este produsul dintre masa si viteza, inseamna ca impulsul poate fi orientat in doua sensuri, ori dinspre particula spre exterior, ori dinspre exterior spre particula. Se stie din ecuatia lui Dirac ca masa poate fi pozitiva sau negativa, ceia ce coincide cu ideia ca impulsul poate fi pozitiv sau negativ.

Scris de **Adrian Gheorghe** Lun 10 Noi 2014, 10:51

Dl Virgil! Cred ca pe undeva s-a strecurat o gresala in socoteli. Fiindca mie imi iese altceva. Uite:
$Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 Mimetex.cgi?{E=\frac{Q}{\varepsilon_o.S}=\frac{C.m}{F.m^2}=\frac{A.s.m.Kg.m^2}{A^2.s^4.m^2}=\frac{Kg.m}{A.s^3}=\frac{Kg.m}{A.s.s^2}=\frac{Kg.m}{Q.s^2}=\frac{M}{Q}$

Scris de **virgil** Lun 10 Noi 2014, 11:34

Adrian Gheorghe a scris:Dl Virgil! Cred ca pe undeva s-a strecurat o gresala in socoteli. Fiindca mie imi iese altceva. Uite:
$Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 Mimetex.cgi?{E=\frac{Q}{\varepsilon_o.S}=\frac{C.m}{F.m^2}=\frac{A.s.m.Kg.m^2}{A^2.s^4.m^2}=\frac{Kg.m}{A.s^3}=\frac{Kg.m}{A.s.s^2}=\frac{Kg.m}{Q.s^2}=\frac{M}{Q}$

Nu stiu cu ce masuri ati lucrat dvs. Eu am lucrat cu; sarcina echivalenta cu un impuls. epsilon masurat in Kg/m, iar raza sau distanta fata de sursa masurata in m. Toate valorile la mine sunt echivalate in unitati de masura (m,Kg, s), renuntand complet la unitatile de masura electrostatice. Am facut acest lucru pentru a gasi corespondenta in macrocosmos. Asa am putut afla sarcinile planetelor, cat si epsilon si miu pentru macrocosmos.

Scris de **Adrian Gheorghe** Lun 10 Noi 2014, 17:46

Dl Virgil! Eu am inteles ca intrebarea pusa, cerea aplicatie la relatia din Wikipedia, cu unitatile de masura in S.I. pentru; Q; E; C; L; T. Daca definesti sarcina ca impuls masic; Q=M.v, atunci intr-adevar ramane doar frecventa f=1/t. Dar astfel definita, inseamna ca sarcina contine in ea masa. Adica sarcina se identifica partial cu masa.

Scris de **virgil** Lun 10 Noi 2014, 20:01

Adrian Gheorghe a scris:Dl Virgil! Eu am inteles ca intrebarea pusa, cerea aplicatie la relatia din Wikipedia, cu unitatile de masura in S.I. pentru; Q; E; C; L; T. Daca definesti sarcina ca impuls masic; Q=M.v, atunci intr-adevar ramane doar frecventa f=1/t. Dar astfel definita, inseamna ca sarcina contine in ea masa. Adica sarcina se identifica partial cu masa.

Nu cred ca este ceva imposibil, din moment ce si cuanta de energie genereaza impuls in care p=h*niu/c; iata ca si la acest impuls este o masa ascunsa in constanta h. Intre sarcina si masa exista o legatura indestructibila, in asa fel incat densitatea de sarcina este constanta specifica fiecarei particule. Cum este posibil acest lucru? simplu, pentru ca masa si sarcina sunt niste proprietati care rezulta din structura particulei.

Scris de **eugen** Lun 10 Noi 2014, 20:20

Virgil si Adrian,,

Gasesc foarte interesante abordarile voastre.
Sper sa ma mai linistesc si sa pot aduce ceva pe acest topic in sprijinul eforturilor voastre, asa cum am adus si pe topicul lui Adrian cu eterul, etc.

O mentiune speciala pentru Virgil:
Felicitari pentru rabdare, rigurozitate, seriozitate in postari.
Ma linistesc cand te citesc.
Esti moderator exemplu, moderezi prin calitatea postarilor.

Succes la amandoi.

Scris de **virgil** Lun 10 Noi 2014, 21:06

eugen a scris:Virgil si Adrian,,

Gasesc foarte interesante abordarile voastre.
Sper sa ma mai linistesc si sa pot aduce ceva pe acest topic in sprijinul eforturilor voastre, asa cum am adus si pe topicul lui Adrian cu eterul, etc.

O mentiune speciala pentru Virgil:
Felicitari pentru rabdare, rigurozitate, seriozitate in postari.
Ma linistesc cand te citesc.
Esti moderator exemplu, moderezi prin calitatea postarilor.

Succes la amandoi.

Multumim pentru apreciere, si te invitam la discutii fara prejudecati.

Scris de **eugen** Lun 10 Noi 2014, 21:21

Concept fundamental

Virgil,
Ti-am recitit cate ceva , cat am putut.
Am fost surprins ca postarea veche de a ta din capul topicului, mi-a trecut la inceput neobservata.

De pilda urmatorul concept pe care l-ai scris mi se pare fundamental:

Acest lucru presupune, ca exista un mediu electromagnetic (eterul cosmic), care permite deplasarea undei (a energiei), in mod natural, dar care se focalizeaza la restrangerea gradelor de libertate, materializandu-se in particula

Coincide cu modelele mele mentale asupra structurii materiei.
De altfel pe topicul Fenomene electromagnetice am postat despre Geometria de nod magnetic , aparent monopolar, asemanator comportarii de particula, la cazul unei unde stationare.
Sper sa mai revin mai in detaliu.

Scris de **virgil** Mar 11 Noi 2014, 09:03

eugen a scris:Concept fundamental

Virgil,
Ti-am recitit cate ceva , cat am putut.
Am fost surprins ca postarea veche de a ta din capul topicului, mi-a trecut la inceput neobservata.

De pilda urmatorul concept pe care l-ai scris mi se pare fundamental:

Acest lucru presupune, ca exista un mediu electromagnetic (eterul cosmic), care permite deplasarea undei (a energiei), in mod natural, dar care se focalizeaza la restrangerea gradelor de libertate, materializandu-se in particula

Coincide cu modelele mele mentale asupra structurii materiei.
De altfel pe topicul Fenomene electromagnetice am postat despre Geometria de nod magnetic , aparent monopolar, asemanator comportarii de particula, la cazul unei unde stationare.
Sper sa mai revin mai in detaliu.

Da, de multe ori m-am gandit la experimentul celor doua fante; cum este posibil ca acelasi lucru (particula) sa se comporte diferit numai pentru motivul ca ca este pusa, sau nu, in evidenta. Singura explicatie logica mi s-a parut ca in stare naturala, neobservata, ceia ce numim particula este doar o unda. Numai atunci cand ne indreptam studiul asupra ei cu ajutorul aparatelor, acea unda devine particula, deoarece se intervine asupra particulei prin ceva (fie ca este camera cu ceata, sau cu cititorul de particule, sau alt fel), particula ia o noua infatisare punctuala, materiala, masica etc, Acest lucru rezulta si din ecuatia lui Schrodinger, din forma orbitalilor, in care electronii nu sunt niste individualitati, ci inconjura ca o ceata nucleul. Deasemeni la functionarea laserului, fenomenul de pompaj presupune interferenta undei (pompate) incidente cu unda electronului excitat, apoi energia acumulata in aceasta mixtura de unde, se separa eliminand surplusul de energie prin unda emisa, atomul revenind la starea de echilibru. Toate incercarile noastre de a pune in evidenta o particula, nu face decat sa observam o stare constransa a acesteia, in rest ea revenind la stadiul natural de unda ca o fantoma a particulei.

Scris de **eugen** Mier 12 Noi 2014, 22:56

Comportarea duala

virgil a scris:. Toate incercarile noastre de a pune in evidenta o particula, nu face decat sa observam o stare constransa a acesteia, in rest ea revenind la stadiul natural de unda ca o fantoma a particulei.

In timpul unor masuratori am observat ca frecventa de rezonanta a unui circuit electromagnetic este sensibil influentata de contactul sondei de masura a unui osciloscop.
Desi in principiu oscilosopul e construit sa nu influenteze un circuit, practic, " privirea" osciloscopului -care vine cu o influenta energetica practic nula- schimba parametrii circuitului "spionat".

Am dat un exemplu grosier, dar ceva reiese:
Entitatea " privita", are o frecventa de rezonanta care se schimba.
Inseamna ca o alta entitate vine cu o energie/ influenta/ prezenta din apropiere si interactioneaza cu entitatea " vazuta".
Cu alte cuvinte, o bataie de aripi de fluture lasa urme...

Cei care au puteri paranormale se pare ca pot cu ajutorul gandurilor sa puna materia in miscare. Este practic un alt exemplu in care gandul "priveste" materia.
Legatura intima gand- materie ar putea fi un alt exemplu de comportare duala a unei entitati, in conditii diferite:
o comportare libera, sau o comportare constransa, asa cum ai formulat.

Scris de **virgil** Joi 13 Noi 2014, 08:36

Cei care au puteri paranormale se pare ca pot cu ajutorul gandurilor sa puna materia in miscare. Este practic un alt exemplu in care gandul "priveste" materia.
Legatura intima gand- materie ar putea fi un alt exemplu de comportare duala a unei entitati, in conditii diferite:
o comportare libera, sau o comportare constransa, asa cum ai formulat.

Dar ce este gandul, in afara omului, decat un camp variabil, oscilant, care poate interactiona cu materia care nu este decat o tesatura de unde si campuri in acelasi timp.

Scris de **virgil** Sam 22 Noi 2014, 19:58

virgil a scris:

Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 34smln8

Intrebarea care se ridica, cum trebuie sa arate electronul ca sarcina lui sa fie echivalenta cu un impuls? Pentru ca sa apara un impuls, acest lucru din punct de vedere mecanic trebuie sa aiba o forma excentrica in rotatie, astfel fiecare rotatie actioneaza asupra mediului ca un impuls. Asta inseamna ca centrul de masa sa fie diferit fata de centrul campului electric. Dar acest lucru inseamna ca electronul nu se invarte in jurul centrului de masa, ci in jurul centrului de camp electric. Asa apare constanta h=2pi.m.v.R;ceia ce esye echivalent cu produsul dintre un impuls mv si o raza. cum sarcina este echivalenta cu un impuls, inseamna ca h=e.L;

Scris de **virgil** Sam 03 Oct 2015, 18:16

virgil a scris:Cred ca locul acestei demonstratii este aici;

Si totusi cine este alfa, si de unde apare ;

Scris de **virgil** Sam 03 Oct 2015, 18:28

Scris de **virgil** Dum 04 Oct 2015, 17:52

Scris de **eugen** Dum 04 Oct 2015, 19:33

virgil a scris:
Deci campul electric este o oscilatie a mediului.

Foarte interesanta concluzia cu epsilon din ultima ta postare.
Pacat ca Adrian nu mai participa in ultimul timp pe forum.
Era interesanta si o interpretare din partea lui.

Ar reiesi despre campul electromagnetic ca poate fi vibratia unei entitati materiale.
Ce fel de " material" insa, fiecare are propria intelegere.
Eu de pilda intuiesc in nodurile undelor electromagnetice cresteri de densitate ( "presiuni)/ scaderi de densitate (" vacuumuri").
Asa cum de altfel m-au inspirat rationamentele lui Maxwell.

In ce priveste electronii care vibreaza in jurul unor pozitii stationare in timpul undelor de inalta frecventa din conductori, intuiesc acelasi fenomen de crestere/ descrestere a densitatii locale a " norului" electric.

Scris de **virgil** Dum 04 Oct 2015, 20:47

In ce priveste electronii care vibreaza in jurul unor pozitii stationare in timpul undelor de inalta frecventa din conductori, intuiesc acelasi fenomen de crestere/ descrestere a densitatii locale a " norului" electric.

Ai omis sa spui despre orientarea spinului electronic la fiecare pulsatie, ceia ce face sa se perceapa la exterior un camp magnetic alternativ. cat priveste cresterea si descresterea densitatii norului electronic, cred ca electronii se comporta ca bilele din pendulul lui Newton (pastrand diferentele), schimbandu-se doar directia impulsului in mod periodic.

Scris de **gafiteanu** Dum 04 Oct 2015, 21:27

Cate bile avea pendului lui Newton ?
Ma intreb daca nu cumva erau suficiente si doua.
Fizica ne invata ca impulsul se conserva, atat ca valoare, cat si ca directie si sens. Directia e una, sensul e altceva.
Constatam ca se contesta calitatile impulsului. Un impuls in fund inseamna un pas inainte, nu inapoi.

Scris de **eugen** Dum 04 Oct 2015, 22:24

virgil a scris:

Vortexialitate de ordin multiplu

Virgil,
Imaginea de mai sus coincide cu rationamentele pe care le fac si eu asupra vortexialitatii electronului, campului electromagnetic, etc.
Daca iti aduci aminte am subliniat undeva intr-o postare ca principiul similitudinii prezentat de tine in lucrarea ta, il vad aplicabil si la campuri.
Anvelopa magnetica in jurul unui conductor cu curent electric ar trebui sa semene cu traiectoria norului electronic, asa intuiesc.
Masuratori precise de geometrie si intensitate de camp magnetic ar putea pune in evidenta aspecte vortexiale exterioare conductorului, cu trimitere prin extrapolare la vortexurile electronice microscopice
Apare in imagine viteza unghiulara in jurul axei circulare.
Este prezentat vortex de gradul 2 acolo.
Revenind la Maxwell, privind putin spre ecuatiile lui Maxwell, obsevam o recurenta matematic infinita, o reciprocitate intre intensitatile de camp electric si magnetic . Una derivand din alta si compactate in faimoasele ecuatii cu operatorii concentrati de derivare specifici.
Aceste detalii pot duce la o vortexialitate care nu se opreste la gradul 2 ci la grade teoretic infinite?
Consecintele acestei posibile vortexialitati de ordin superior pot avea consecinte utile in obtinerea de energie ...de grad superior...
Speculatiile pot continua in jurul unui model matematic.
Apropo de matematica, revin cu o observatie mai veche:
O marime sinusoidala gen inductie magnetica in frecventa, este teoretic infinit derivabila, cu derivate finite (derivare de sinus sau cosinus)-
Ce ar putea reprezenta acele derivate de ordin superior?
Aceasta abordare depaseste cadrul acestui topic.
Poate fi continuata, fireste , ramificat, in alte topice.

Scris de **virgil** Lun 05 Oct 2015, 07:39

Anvelopa magnetica in jurul unui conductor cu curent electric ar trebui sa semene cu traiectoria norului electronic, asa intuiesc.
Masuratori precise de geometrie si intensitate de camp magnetic ar putea pune in evidenta aspecte vortexiale exterioare conductorului, cu trimitere prin extrapolare la vortexurile electronice microscopice

cred ca ai dreptate, dar campul magnetic din jurul conductorului este o anvelopa creata de miliarde de electroni excitati si orientati in miscarea lor pe directia diferentei de potential, ceia ce face imposibila o identificare a comportamentului din interiorul conductorului.

Consecintele acestei posibile vortexialitati de ordin superior pot avea consecinte utile in obtinerea de energie ...de grad superior...

Insusi atomul este un vortex de ordin superior, constituit din vortexurile electronilor constituienti, care evolueaza in campul nuclear, care la randul lui este un vortex central. Problema este ca nu inteleg de ce nucleonii se aduna intr-un unic vortex, conform statisticii Bose-Einstein desi au spinul 1/2 si ar trebui sa se comporte conform statisticii Fermi-Dirac, iar electronii se disperseaza pe nivele energetice conform statisticii Fermi-Dirac. Posibil ca nucleonii sunt supusi unor forte tari si de aceia se ingramadesc pe nivele energetice mult mai apropiate, fata de electroni. Adica densitatea campului intranuclear, este cu mult mai mare decat densitatea campului extranuclear de natura electomagnetica.
Am o banuiala, ca particulele care sunt surse de oscilatii se atrag intre ele formand un ghem oscilant, in timp ce particulele rezonatoare se disperseaza pe niveluri energetice in functie de frecventa pe care sunt acordate.

Apropo de matematica, revin cu o observatie mai veche:
O marime sinusoidala gen inductie magnetica in frecventa, este teoretic infinit derivabila, cu derivate finite (derivare de sinus sau cosinus)-
Ce ar putea reprezenta acele derivate de ordin superior?

Derivata de ordin superior a unei functii sinusoidale ne sugereaza ideia ca avem de a face cu o functie periodica pe care o putem deriva la nesfarsit. Cred ca un matematician ar putea spune mai multe in aceasta directie.

Scris de **virgil** Mier 07 Oct 2015, 17:07

virgil a scris:

Revenind la tematica topicului, voi reda ca noutate, cum poate fi exprimata forta de atractie a electronului in campul pulsator al nucleului.
Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 2i9mrkp

Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 2i9mrkp

Scris de **virgil** Vin 09 Oct 2015, 10:22

Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 Afczg7

Din penultima relatie a constantei lui Planck se poate scoate o expresie asemanatoare cu dimensiunea Planck, dar constanta de interactiune este la nivel atomic, si nicidecum la nivel macrocosmic. in aceste conditii dimensiunea asazisa Planck ar fi apropiata de dimensiunile particulelor elementare.

Scris de **virgil** Joi 03 Dec 2015, 13:06

Parametrii electronului;

Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 1zp1ffa

Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 287owph

Scris de **virgil** Joi 03 Dec 2015, 22:51

Dupa cum se vede mai sus expresia constantei lui Planck in cazul electronului ca particula libera, aflata in afara atomului de hidrogen, se poate scrie;
h=Zmax.(2pi.m.c.r) in care Zmax=c/v0; adica numarul maxim de electroni este egal cu raportul dintre viteza luminii si viteza minima a electronului aflat pe orbita atomului de hidrogen. Insa momentul cinetic al electronului nu poate fi mai mare decat (2pi.m.c.r);
Pe de alta parte energia electronului este E=m.c^2=h.niu; deci h=m.c^2/niu; in care niu=c/lambda; sau inlocuind mai sus rezulta ca;
h=m.c^2/(c/lambda)= m.c.L; de aici rezulta ca lambda (L) trebuie sa fie egal cu; L= 2.pi.(Zmax.r); sa verificam
L=2.pi.137.2.817.10^-15=2.424.10^-12m; ceia ce coincide exact cu lungimea de unda Compton pentru electron. Deci constanta lui Planck este egala cu momentul cinetic al electronului care se roteste sau oscileaza pe lungimea de unda Compton, atunci cand se apropie de viteza luminii.

Scris de **virgil** Vin 04 Dec 2015, 10:59

Deci constanta lui Planck este egala cu momentul cinetic al electronului care se roteste sau oscileaza pe lungimea de unda Compton, atunci cand se apropie de viteza luminii.

Insa un electron, nu oscileaza singur, este ca un diapazon care are nevoie de doua brate, unul fiind protonul si celalalt electronul. Protonul avand masa mult mai mare, evident ca electronul oscileaza in jurul acestuia. Frecventa pe care este acordat un astfel de oscilator, depinde insa de cat de masiv este nucleul in jurul caruia oscileaza electronul. Astfel numarul Z de sarcina al atomului determina frecventa sau energia electronilor ce formeaza sistemul. Mai bine zis cu cat legatura dintre nucleu si electron este mai puternica, cu atat frecventa oscilatiei este mai ridicata. Daca luam un atom de hidrogen si il ionizam ceia ce ramane este nucleul atomului, care nu este acelasi lucru cu protonul, desi la prima vedere asa pare. Dar daca iei un proton si un electron liber si ii alaturi, nu obtii un atom de hidrogen. Aceasta se datoreaza lipsei energiei de legatura care transforma protonul in nucleu atomic. Energia de legatura reprezinta chiar fotonul de o anumita frecventa care face ca ansamblul electron proton sa se transforme in atom. Intuitiv atomul se aseamana cu doua greutati una de o mie de ori mai mare decat cealalta, care sunt legate intre ele printr-un arc ce oscileaza pe o anumita frecventa. Arcul respectiv este fotonul, sau energia de legatura dintre proton si electron, dar in acelasi timp este si spatiul vibrant dintre cele doua particule. Daca un atom este ionizat, acest spatiu vibrant este activ si are proprietatea de a se extinde mult in afara atomului, in cautarea electronului pierdut, care inchide liniile de forta ale campului pe care noi il atribuim nucleului. De fapt nucleu inseamna proton plus energia de legatura. Energia de legatura este fotonul aflat in stare stationara lipsit de posibilitatea de a se deplasa cu viteza luminii, este ca un tunel energetic intre proton si electron. Simpla relatie a lui Coulomb ce exprima forta de atractie dintre nucleu si electron, nu exprima realitatea fenomenelor care au loc in atom, ecuatia lui Schrodinger este mult mai apropiata de adevar, dar mult mai greu de inteles.

Scris de **virgil** Mar 05 Ian 2016, 09:34

Pe de alta parte energia electronului este E=m.c^2=h.niu; deci h=m.c^2/niu; in care niu=c/lambda; sau inlocuind mai sus rezulta ca;
h=m.c^2/(c/lambda)= m.c.L; de aici rezulta ca lambda (L) trebuie sa fie egal cu; L= 2.pi.(Zmax.r); sa verificam
L=2.pi.137.2.817.10^-15=2.424.10^-12m; ceia ce coincide exact cu lungimea de unda Compton pentru electron.

Dupa cum se poate observa, lungimea de unda Compton este de 860 de ori mai mare decat dimensiunile presupuse ale electronului. Intrebarea este, cum oscileaza o unda de 10^-12m intr-un volum cu raza de 10^-15m ?

Scris de **virgil** Mier 06 Ian 2016, 09:19

virgil a scris:
Pe de alta parte energia electronului este E=m.c^2=h.niu; deci h=m.c^2/niu; in care niu=c/lambda; sau inlocuind mai sus rezulta ca;
h=m.c^2/(c/lambda)= m.c.L; de aici rezulta ca lambda (L) trebuie sa fie egal cu; L= 2.pi.(Zmax.r); sa verificam
L=2.pi.137.2.817.10^-15=2.424.10^-12m; ceia ce coincide exact cu lungimea de unda Compton pentru electron.
Dupa cum se poate observa, lungimea de unda Compton este de 860 de ori mai mare decat dimensiunile presupuse ale electronului. Intrebarea este, cum oscileaza o unda de 10^-12m intr-un volum cu raza de 10^-15m ?

Poate doar asa, electronul reprezinta partea cu densitatea maxima a prezentei undei electromagnetice, in timp ce exteriorul sferei formeaza campul asociat cu lungimea de unda Compton pentru electron.
Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 Fpcebp

Electronul ca un roi de albine - Pagina 9 Fpcebp

Scris de Continut sponsorizat

Electronul ca un roi de albine

Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine

Re: Electronul ca un roi de albine