Ce este campul ?

Rezumarea primului mesaj :

In viziunea clasica, campul este o manifestare uniforma si continua, care se propaga sub forma de unde.
In viziunea teoriei cuantice, campul este compus din particule.
Pe de alta parte Campul Higgs este un camp scalar iar campul electromagnetic este un camp vectorial .
De ce asa ?


[editare în 1511150935]
Mesaje interesante:

1. Mesajul lui Virgil.
   

Cum de ai ajuns la ideea aceasta cu propagarea ?

CAdi a scris:Cum de ai ajuns la ideea aceasta cu propagarea ?

Timp de 6 luni am eliminat toate celelalte variante...
Serios vorbind, a fost destul de complicat, pentru ca a trebuit sa raspund numeroaselor intrebari, similare cu ale tale, din diverse domenii ale fizicii. Nu sunt vreun Mafalda, sa le stiu pe toate, dar macar am inteles ideile care nu se potriveau cu toata realitatea si am ajuns la notiuni fundamentale, de unde m-a scos tot matematica elementara si lecturile operelor filosofior. Acum sistematizez.

Fotonul se propaga, pe cand particula se deplaseaza. Propagarea se face cu viteza luminii, iar deplasarea se face cu viteze diferite, dar mai mici decat a fotonului. Fotonul nu are masa, pe cand particula are pozitie si masa bine determinate.

Pana la urma, ce este campul? un spatiu deformat sau polarizat, ori o alta forma de existenta a materiei, care se suprapune peste spatiul inconjurator, asa cum aerul umple spatiul.

Campul electromagnetic este o stare a spatiului, sau o alta forma de existenta a materiei care se regaseste in spatiu. Aceiasi intrebare si pentru campul gravitational. Nu mi se pare relevant sa afirmi despre camp ca este o stare virtuala a spatiului.

Fiecare particula creaza in jurul ei o groapa de potential in spatiul propriu. Prin spatiul propriu intelegand spatiul caracterizat de unda generatoare. Astfel putem avea spatiul qua
rcilor, spatiul electromagnetic, spatiul gravitational. Aceasta groapa de potential poate fi saturata de o alta particula pereche, (de exemplu electron-proton). Groapa de potential, dupa cum ii sugereaza si numele reprezinta un spatiu deformat din jurul particulei. In spatiul gravitational, groapa de potential reprezinta chiar campul gravitational. Daca protonul are groapa lui de potential de dimensiunile atomului, fiecare atom are groapa lui de potential care este mai mare decat atomul si permite formarea moleculelor, iar moleculele au groapa lor de potential care asigura fortele de coeziune. In consecinta groapa de potential reprezinta un camp, dar si spatiul vital al particulei, atomului sau moleculelor. Deoarece fiecare particula este caracterizata de masa, impuls, energie, atunci si gropile de potential capata insusirile acestor caracteristici. Vom deosebi groapa de potential a masei, proprie campului gravitational, groapa de potential a impulsului, proprie campului electric, si groapa de potential a energiei proprie momentului magnetic. Pentru documentare trebuie vazut ce este sarcina si ce este magnetonul Bohr.?

virgil a scris:Fiecare particula creaza in jurul ei o groapa de potential in spatiul propriu. Prin spatiul propriu intelegand spatiul caracterizat de unda generatoare. Astfel putem avea spatiul quarcilor, spatiul electromagnetic, spatiul gravitational. Aceasta groapa de potential poate fi saturata de o alta particula pereche, (de exemplu electron-proton). Groapa de potential, dupa cum ii sugereaza si numele reprezinta un spatiu deformat din jurul particulei. In spatiul gravitational, groapa de potential reprezinta chiar campul gravitational. Daca protonul are groapa lui de potential de dimensiunile atomului, fiecare atom are groapa lui de potential care este mai mare decat atomul si permite formarea moleculelor, iar moleculele au groapa lor de potential care asigura fortele de coeziune. In consecinta groapa de potential reprezinta un camp, dar si spatiul vital al particulei, atomului sau moleculelor. Deoarece fiecare particula este caracterizata de masa, impuls, energie, atunci si gropile de potential capata insusirile acestor caracteristici. Vom deosebi groapa de potential a masei, proprie campului gravitational, groapa de potential a impulsului, proprie campului electric, si groapa de potential a energiei proprie momentului magnetic. Pentru documentare trebuie vazut ce este sarcina si ce este magnetonul Bohr.?

Asa-numita "groapa de potential" este o reprezentare 3D a valorilor unor proprietati, insusiri ale spatiului. Pentru ca spatiul este o notiune teoretica, ea poate fi aplicata oricaror constructii, indiferent daca sunt reale, abstracte sau de alta natura. Spatiul potentialului, nu este deformat, asa este el. In realitate nu poate fi reprezentat in coordonate spatiale geometrice decat prin modificarea valorilor campului in fiecare punct geometric euclidean. Pentru o caracteristica oarecare a spatiului, de tip linear, groapa de potential ar avea forma : 5,4,3,2,1,0,1,2,3,4,5 ,  cu valoarea 0 in centrul "gropii". In mod real insa, aceste valori sunt situate pe o ipotetica axa de tip cartezian, care poate avea valorile metrice, (geometrice) 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11. Deci nu e vorba de o deformare spatiala. Oricum, exprimarea este total incorecta si creeaza confuzie.
Ceea ce s-ar vrea, ar fi de fapt pastrarea linearitatii potentialului, care sa duca la deformarea spatiului euclidean. Oricum, ambele domenii sunt teoretice, asa ca nu pot fi supuse deformarilor, ci doar variatiilor de valori, ce la randul lor sunt teoretice. Proprietatile, valorile lor pot fi insa modificate pentru a capata un caracter linear. Dar asta nu ajuta la nimic. Din punct de vedere fizic, groapa de potential se poate caracteriza printr-o scadere a densitatii energiei potentiale in cazul gravitatiei, in centrul obiectului masiv considerat. Energia potentiala maxima este la nivelul suprafetei corpului si ea scade pe masura ce ne indepartam de ea in orice directie. Suprafata corpului reprezinta astfel zona de echilibru de maxim, asa cum centrul geometric al obiectului este zona de echilibru minim. Pentru zona de influenta a campului gravitational, in exteriorul corpului, zona de echilibru minim, adica 0, se afla la distante variabile functie de masa si densitatea corpului. Adica de energia sa interna. Pentru doua corpuri de mase egale, campul gravitational este egal ca intindere, dar limita de echilibru maxim depinde cu necesitate de suprafata corpului care actioneaza ca un intreg.

Pana la urma ce este campul ? Contine particule sau nu ?

Pana la urma, neuniformitatea spatiului inseamna deformarea lui dupa o anumita regula. Tocmai acest gradient al deformarii asigura interactiunea particulelor.

negativ a scris:

CAdi a scris:Pana la urma ce este campul ? Contine particule sau nu ?

Asta e o alta intrebare, si raspunsul este da. Contine particule. Singura exceptie o constituie fotonul, care este un camp in miscare.
Problema e ca particula este ea insasi o componenta a campului, care are valori in domeniul real.

Tocmai raspunsul este Nu :
Campul nu contine particule .Campul reprezinta  o  proprietate a spatiului =fundalul
Iata definitiile stiintifice cunoscute ale diferitelor campuri :
 Câmp sonor= regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor.
Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi
un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita
dacă corpul nu ar fi încărcat astfel.
Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi
un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca cele care se exercită între doi magneți vecini.
Camp electromagnetic = formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule.

negativ a scris:

CAdi a scris:
Tocmai raspunsul este Nu :
Campul nu contine particule .Campul reprezinta  o  proprietate a spatiului =fundalul
Iata definitiile stiintifice cunoscute ale diferitelor campuri :
 Câmp sonor= regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor.
Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi
un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita
dacă corpul nu ar fi încărcat astfel.
Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi
un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca cele care se exercită între doi magneți vecini.
Camp electromagnetic = formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule.

Am subliniat "stiintifice" pentru ca nu prea sunt logice. Definitiile in cauza se refera numai zone din spatiu in care nu este cuprinsa si sursa ce produce campul.
Eu cred ca suntem aici pentru a face o critica severa teoriei fizice actuale si nu sa repetam orbeste ce au spus altii, cu mai putine cunostinte decat avem noi azi. E adevarat, majoritatea celor pe care ii citam, sunt niste genii (sau, ma rog, au fost). Asta nu ineamna ca nu se puteau insela, nedispunand de cantitatea uriasa de informatii de care dispunem noi azi si de cadrul filosofic si teoretic avansat, despre care pot spune ca ar trebui invatat cu prioritate. Eu am adus contra-argumente la definitiile pe care mi le-ai citat mai sus. Drept raspuns, nu mi-iai adus argumente care sa sustina definitiile, ci doar definitiile in sine. Nu pare o cale chiar coerenta de progres, sau mai degraba de iesire din fundatura in care se afla astazi fizica. Aici nu vrem sa reinventam fizica, ci doar sa o punem pe picioarele ei. Pot spune ca pana acum , folosind calcule si principii simple, am intrezarit metode de a deplasa obiecte cu viteze mai mari decat c. Ideea e ca abordarea este gresita.
Nu spun ca eu nu am limite. Doar reorganizez pe baze logice si rationale ceea ce deja stiu. De exemplu, desi stiu ce este si cum functioneaza timpul, nu am gasit o solutie pentru reversibilitatea acestuia. Dupa mine, se poate doar in mod virtual.
Oricum, astept argumente, nu definitii pe care incerc sa le extind, pentru a fi cuprinzatoare si sa reflecte realitatea in ansmblul ei, nu numai adevarul unui punct de vedere.
Multumesc pentru rabdarea de a fi citit toata polologhia asta.

Ok.Iti aduc si argumente .

Inainte de toate ,campul nu contine particule de camp,subliniez acest fapt ,
desi se subintelege

Cel mai la indemana exemplul si pe intelesul tuturor ,este campul magnetic :
Doi magneti in vid se atrag sau nu se atrag ?( Daca se atrag ,pana la ce distanta ? )

CAdi a scris:Ok.Iti aduc si argumente .
Inainte de toate ,campul nu contine particule de camp,subliniez acest fapt , desi se subintelege

Am vazut multe concluzii care spun ca un camp ar trebui sa fie alcatuit din particule, ca urmare a faptului ca nimic nu se poate propaga fara un suport. Chiar ideea lui Dirac cu electronii invizibili se baza pe un rationament asemanaror, adaptat la observatie (care era destul de saraca in informatii la vremea aceea).
Eu am spus insa ca orice camp contine particula generatoare, cu exceptia fotonului, care nu este o particula, iar caracterul corpuscular se datoreaza numai interactiunii cu o particula, careia ii modifica energia totala, acest lucru echivaland cu un impuls. Exemplul dat de mine cu ceva ce are caracterul unui corpuscul elementar,"bilutele" in interiorul carora zburda corzile de certitudine in zona de incertitudine maxima, este o reprezentare a dispunerii geometrice a valorilor μ₀ si ε₀ in jurul particulei generatoare.

CAdi a scris:Cel mai la indemana exemplu(l) si pe intelesul tuturor ,este campul magnetic : Doi magneti in vid se atrag sau nu se atrag ?( Daca se atrag ,pana la ce distanta ? )

Din motivul aratat mai sus, doi magneti se atrag sau se resping. In ceea ce priveste masa, pot presupune ca exista un string separat pentru asa ceva, dar inca nu sunt sigur pana nu definitivez teoria si calculul. Pot apare surprize. Dar bazandu-ma pe teoria stringurilor ce spune ca intr-o zona din spatiu pot exista mai multe stringuri, e foarte posibil. Vreau doar sa vreific de ce apar stringurile (asta stiu deja), si mai ales cum. Ar fi foarte important. Distanta pana la care se atrag magnetii este distanta pana la care incertitudinea componentelor campului devine egala cu cea a mediului extern acestuia.

negativ a scris:

CAdi a scris:Ok.Iti aduc si argumente .
Inainte de toate ,campul nu contine particule de camp,subliniez acest fapt , desi se subintelege

Am vazut multe concluzii care spun ca un camp ar trebui sa fie alcatuit din particule, ca urmare a faptului ca nimic nu se poate propaga fara un suport.

Este o conceptie logica, sper ca te-ai referit la un suport material.
Daca nu, ar trebui sa adaugam si alte piese la mecanismul Universului.
Din cauza ca niste particule nu pot produce atractie ci numai impingere,
esti obligat sa apelezi si la corzi, care nici acelea nu am inteles
cum produc atractie fiindca nu au piese de cuplare la capete.
Asa ca ele necesita totusi o proprietete de aderenta-atractie, tot fara
suport material.  
Daca corzile sunt materiale, cum banuiesc ca ar trebui sa fie chiar dupa
afirmatia ta, atunci problema se incurca rau!
Nu te supara pentru abordarea elementara, dar nu am patruns in
lumea vrajita si inselatoare a fizicii superioare.

negativ a scris:

CAdi a scris:Ok.Iti aduc si argumente .
Inainte de toate ,campul nu contine particule de camp,subliniez acest fapt , desi se subintelege

Am vazut multe concluzii care spun ca un camp ar trebui sa fie alcatuit din particule, ca urmare a faptului ca nimic nu se poate propaga fara un suport. Chiar ideea lui Dirac cu electronii invizibili se baza pe un rationament asemanaror, adaptat la observatie (care era destul de saraca in informatii la vremea aceea).
Eu am spus insa ca orice camp contine particula generatoare, cu exceptia fotonului, care nu este o particula, iar caracterul corpuscular se datoreaza numai interactiunii cu o particula, careia ii modifica energia totala, acest lucru echivaland cu un impuls. Exemplul dat de mine cu ceva ce are caracterul unui corpuscul elementar,"bilutele" in interiorul carora zburda corzile de certitudine in zona de incertitudine maxima, este o reprezentare a dispunerii geometrice a valorilor μ₀ si ε₀ in jurul particulei generatoare.

CAdi a scris:Cel mai la indemana exemplu(l) si pe intelesul tuturor ,este campul magnetic : Doi magneti in vid se atrag sau nu se atrag ?( Daca se atrag ,pana la ce distanta ? )

Din motivul aratat mai sus, doi magneti se atrag sau se resping. In ceea ce priveste masa, pot presupune ca exista un string separat pentru asa ceva, dar inca nu sunt sigur pana nu definitivez teoria si calculul. Pot apare surprize. Dar bazandu-ma pe teoria stringurilor ce spune ca intr-o zona din spatiu pot exista mai multe stringuri, e foarte posibil. Vreau doar sa vreific de ce apar stringurile (asta stiu deja), si mai ales cum. Ar fi foarte important. Distanta pana la care se atrag magnetii este distanta pana la care incertitudinea componentelor campului devine egala cu cea a mediului extern acestuia.

Raspunde ,te rog la intrebare ,pentru ca nu vad nimic referitor in raspunsul tau ,decat generalitati cu stringurile.
In vid exista camp magnetic al unui magnet ? Contine particule acel camp sau nu ?

[justify]

CAdi a scris:...Daca nu, ar trebui sa adaugam si alte piese la mecanismul Universului...

Legat de piesele care ar mai trebui adaugate la puzzle-ul fizicii am facut referire adineauri la subiectul "Gravitatia este o forta de atractie, sau de respingere?".

CAdi a scris:Raspunde ,te rog la intrebare ,pentru ca nu vad nimic referitor in raspunsul tau ,decat generalitati cu stringurile.

Trebuie pornit de la lucruri elementare, cum ar fi structura intima a spatiului fizic si stringurile generate de functionarea lui pe baza proprietatilor intrinseci. Lucrez acum la sistematizarea notitelor (foarte dezorganizate dealtfel)

CAdi a scris:  1 ) In vid exista camp magnetic al unui magnet ? 2 ) Contine particule acel camp sau nu ?

1 ) Da, exista. 2 ) particula generatoare a cimpului, in acest caz magnetul, aflandu-se in centrul campului, concluzia ca un camp contine cel putin o particula care il genereaza, da. (Un exemplu de camp generat de mai multe particule ar fi cel generat de nucleul atomic.). In momentul in care apare un alt camp in zona de influenta a unui camp magnetic, acestea interfereaza, producand un camp comun. In acest moment, incepe atractia.

CAdi a scris:Nu te supara pentru abordarea elementara,...

Nu ma supar, pentru ca tocmai abordarea elementara dezvaluie adevarata natura a Universului. Am mai spus ca universul nu e prea destept la nivel elementar. Asta nu-l impiedica sa devina complicat imediat ce functioneaza. Gandeste-te la o masina, la un automobil cu motor cu ardere interna. Principiul de functionare e simplu : transformarea energiei chimice in enrgie mecanica (cu pierderile in energie calorica aferente). Totusi, e mai greu sa descrii in atat de putine cuvinte cum functioneaza de fapt. In privinta sistemului fizic, este ca si cum tu te-ai apuca sa studiezi miscarea biela-manivela, si pentru a te lamuri cun se misca de fapt, ce forte o imping sa se miste, sa se roteasca, mai trebuie descrise o multime de alte fenomene si mecanisme. De-asta trebuie studiat tot ansamblul, nu numai pe bucati, pentru ca fizica e de fapt foarte simpla. Nu e superioara sau inferioara. Porneste de la lucruri elementare si se termina cu creierul uman (dupa stiinta noastra limitata - aici inclin sa cred ca un singur creier, un organism ca al nostru, e insuficient, si de fapt societatea este fiinta suprema, dar e o alta poveste)

CAdi a scris: ...dar nu am patruns in lumea vrajita si inselatoare a fizicii superioare.

Nu trebuie sa fii malitios. Eu am avut mai mult timp sa ma gandesc la lucrurile astea si de aceea m-am lamurit mai bine. Conditiile nu prea au fost propice, dar macar am ajuns la o concluzie.
Macar am apucat sa pun intr-o singura relatie toate constantele fundamentale (sic !)

Ai grija sa nu se supere CAdi. O parte din raspusurile care i le-ai
artibuit, nu veneau de la el. Eu am inteles, nu este nici o
problema.

Tot nu am inteles Negativ !
Confirmi ca in vid , campul magnetic are camp ,
dar nu precizezi daca acel camp din vid din jurul magnetului contine particule.
Sa zicem ca el se manifesta pana la 10cm de magnet .
Contine campul in sfera de spatiu de raza de 10cm din jurul magnetului particule sau nu ?

Daca ar contine particule, atunci un magnet in forma de potcoava circulara s-ar roti pentru ca masa particulelor in miiscare ar genera un moment cinetic.

negativ a scris:

CAdi a scris:Contine campul in sfera de spatiu de raza de 10cm din jurul magnetului particule sau nu ?

Virgil a dat o un raspuns corect acestei intrebari, dar nu si o explicatie.

CAdi a scris:Tot nu am inteles Negativ ! Confirmi ca in vid , campul magnetic are camp, dar nu precizezi daca acel camp din vid din jurul magnetului contine particule.
Sa zicem ca el se manifesta pana la 10cm de magnet .

Ca o curiozitate, campul magnetic este o functie de timp si are legatura cu frecventa cu care isi schimba orientarea polaritatii, constituentii magnetului.Tot la "curiozitati" (desi pentru mine e perfect normal) intra si faptul ca energia unui corp, alcatuit din mai multi atomi, este alcatuita inclusiv dintr-o componenta structurala, si are cauze asemanatoare cu aceea pentru care magnetul produce un camp in jurul sau, structura moleculara inducand un camp de data aceasta static in spatiul inconjurator.

Cum adica campul magnetic are legatura cu frecventa cu care isi schimba orientarea polaritatii? asta inseamna ca orice magnet si-ar schimba polaritatea cu o anumita frecvventa, ceia ce nu este adevarat. Campul magnetic are polaritate numai la trecerea dintr-un mediu in altul. In acelasi mediu campul magnetic nu prezinta polaritate ci doar un sens de parcurgere al liniilor de camp. Citeste ultimele mrsaje de la magnetonul Bohr si ai sa re lamuresti.

Revenind la intrebarea obsedanta; ce este campul? am cautat raspunsul pentru campul electric al atomului.



Din aceasta relatie se vede natura pulsatorie a campului, care desi oscileaza, este un mediu activ care isi conserva energia. Din aceasta relatie, se observa ca pe masura cresterii distantei fata de sursa campului, scade frecventa pulsatiei, ceia ce duce la scaderea fortei de atractie. Din acest punct de vedere, campul poate fi imaginat ca o anvelopa facuta din straturi cu pulsatii diferite, din ce in ce mai scazute pe masura departarii de sursa.

virgil a scris: Din aceasta relatie, se observa ca pe masura cresterii distantei fata de sursa campului, scade frecventa pulsatiei, ceia ce duce la scaderea fortei de atractie.

NU Fenomenul  fizic  respectiv   nu  se  incadreaza  in  ecuatia  ta. Frecventa pulsatiei  ramane  constanta  dar  scade intensitatea  liniei  de  camp  electric   datorita  cresterii  acesteia  in  raza , odata cu marirea distantei dintre sursa generatoare si sursa acceptoare. Raza  la  patrat   x  pi =suprafata   circulara  a liniei .  Se  schimba  astfel  forma  elicoidei  ,(  alt  unghi  de  inclinatie ),  care  formeaza  linia  de  camp  electric  si  odata  cu  aceasta  modificare  se  schimba   dinamica .

scanteitudorel a scris:

virgil a scris: Din aceasta relatie, se observa ca pe masura cresterii distantei fata de sursa campului, scade frecventa pulsatiei, ceia ce duce la scaderea fortei de atractie.

NU Fenomenul  fizic  respectiv   nu  se  incadreaza  in  ecuatia  ta. Frecventa pulsatiei  ramane  constanta  dar  scade intensitatea  liniei  de  camp  electric   datorita  cresterii  acesteia  in  raza  , odata  cu  marirea  distantei  dintre  sursa  generatoare si  sursa  acceptoare. Raza  la  patrat   x  pi =suprafata   circulara  a liniei .  Se  schimba  astfel  forma  elicoidei  ,(  alt  unghi  de  inclinatie ),  care  formeaza  linia  de  camp  electric  si  odata  cu  aceasta  modificare  se  schimba   dinamica .

Eu am aratat ce rezulta din relatia matematica prezentata. Variatia frecventei campului, este doar rezultatul interferentei dintre o pulsatie constanta a "elementelor" campului cu o pulsatie mai scazuta a "elementelor" spatiului electromagnetic. Astfel din punct de vedere statistic pe masura departarii de sursa, pulsatia medie a campului scade. Fenomenul este asemanator cu o sursa de caldura inconjurata de aerul rece de afara. Pe masura indepartarii de sursa, temperatura scade cu patratul distantei, iar temperatura este data de vibratia sau agitatia termica a aerului in locul considerat. Am scris in ghilimele despre elementele spatiului electromagnetic, pentru ca acestea sunt niste entitati necunoscute.

virgil a scris:Revenind la intrebarea obsedanta; ce este campul? am cautat raspunsul pentru campul electric al atomului.
Din aceasta relatie se vede natura pulsatorie a campului, care desi oscileaza, este un mediu activ care isi conserva energia. Din aceasta relatie, se observa ca pe masura cresterii distantei fata de sursa campului, scade frecventa pulsatiei, ceia ce duce la scaderea fortei de atractie. Din acest punct de vedere, campul poate fi imaginat ca o anvelopa facuta din straturi cu pulsatii diferite, din ce in ce mai scazute pe masura departarii de sursa.

Pulsatia e un efect al mecanismului trecerii timpului.
Câmpul îsi pierde din intensitate odata cu distanta pentru ca desi intensitatea se pastreaza de-a lungul axei reale conform legii conservarii, ea trebuie distribuita uniform, functie de distanta, pe o sfera cu raza corespunzatoare distantei.
Daca aduni intensitatile de pe suprafata fiecarei sfere si pui valorile pe o singura axa, ele vor fi constante la infinit. Cu toate astea, campul nu se poate manifesta la infinit datorita zonelor de incertitudine despre care am spus, campul nemaiputand sa le influenteze dupa o anumita distanta, distributia sa dupa directie, fiind prea mica.
Legea conservarii si structura spatiului justifica si efectele inegalitatii lui Bell cu privire la inseparabilitatea cuantica !

Acest lucru se produce datorita structurii spatiului.

Cu toate astea, campul nu se poate manifesta la infinit datorita zonelor de incertitudine despre care am spus, campul nemaiputand sa le influenteze dupa o anumita distanta, distributia sa dupa directie, fiind prea mica.

Normal sa fie asa, deoarece perturbatia produsa de camp este mai slaba decat media perturbatiilor spatiului pe care le numesti zone de incertitudine. Ca exemplu, daca arunci o piatra intr-un lac linistit, undele produse in apa se propaga pana la mal, dar daca arunci aceiasi piatra pe suprafata apei involburate, undele se pierd imediat.

Nu sunt intrutotul de acord ce ante-scriitorii de mai sus.
De exemplu o sursa poate sa emita si un camp paralel sau chiar convergent, nu neaparat divergent, cum face o sfera.
Termenul de efect de un anumit "camp" ar trebui desfiintat si inlocuit cu "flux" de particule. Altfel batem in continuare campii.