Luna... privita altfel

Rezumarea primului mesaj :

Salut,
Oamenii de știință ai lui ,,peste'' contemporani aduc alte ipoteze de doi bai privind LUNA .
http://www.301.ro/pamantul-a-avut-candva-doua-luni
Cu stimă Marcu

Bun am sa dau un exemplu pe care il intelege oricine:
Intrii cu masina intr-un sens giratoriu . ,avand spatiul verde pe partea stanga.Trebuie sa tragi permanent de volan ca sa indrepti rotile pe o traiectorie circulara care sa respecte sensul giratoriu .Dupa un tur complet masina revine in pozitia initiala .Asta inseamna ca s-a rotit complet in jurul ei dupa ce a parcurs tot cercul.

Sadang tu nu vezi ca segmentul nu este tangent la cerc?Trebuie sa rotesti segmentul
ca si Luna avand grija sa-l ai permanent tangent la cerc.
Desenele tale nu sunt bune. Daca facem o simulare si mentii desenul cu
segmentul de la Nord neschimbat ( din primul desen din stanga) si faci simularea de revolutie pe loc ,vei vedea ca segmentul se roteste in jurul centrului sau .Chiar nu vezi acest lucru?

@ CAdi
Atunci spune-mi care e diferenta intre miscarea segmentului tau permanent tangent la cerc si segmentul meu permanent perpendicular la cerc? Este altceva decat 90o? Ce Dumnezeu?

In cazul din dreapta spre Pamant sta permanent capatul A al segmentului. In cazul giratiei tale, sta permanent aceiasi latura a segmentului. Unde este diferenta in afara defazajului de 90o?

@ curiosul
Deja cred ca ai complicat prea mult lucrurile, si m-ai pierdut pe drum. Nu stiu de ce insisti sa aduci in discutie spatiul euclidian? Pur si simplu nu este cazul. Cel putin asa consider eu. Oricum admir implicarea ta, si te rog sa continui, pentru ca este foarte posibil ca eu sa ma insel, sau sa-mi scape ceva. Si ma bucur ca-ti dau idei, si afirm cu certitudine ca si reciproca este valabila.

Nu mai am ce discuta!
Nu vrei sa intelegi si pace.Sorry Sadang!
Fa desenele ca lumea !Si mai ales incearca sa intelegi miscarea de giratie .
Uita-te cu atentie si incerca sa reproduci desenele tinand cont de explicatiile mele anterioare!

Gata CAdi, mare cat casa poporului si cu giratie cum ai specificat. Astept rationamentul tau!

This is it!

Lasa segmentul din Est pe loc.Fa-i si o sageata pe A.
Si acum sa simulam miscarea de giratie:
La mijlocul segmentului din Est pune segmentul din SE respectand inclinatia. Apoi pe cel din Sud
tot la mijlocul celui din Est ,apoi pe cel din SV , V, VN ,N si asa mai departe.
Vezi ce iese!
Reamintesc definitia giratiei:
Giratie= miscarea unghiulara a unui corp in jurul unei axe de giratie, care are proprietatea ca este perpendiculara pe axa longitudinala a corpului, in mijlocul ei ,si este inglobata in planul lui de simetrie.

Ma bucur ca avem un punct comun de start. Sa mergem mai departe.

Daca fac asa cum mi-ai spus tu voi obtine o rotatie cu 45o a segmentului suprapus fata de cel initial.

Pot face chiar mai mult. Pot aduce toate segmentele, respectand pozitiile lor initiale, suprapunandu-le peste segmentul din E. Si voi obtine o rotatie completa a segmentului in jurul propriului lui ax. Adica 360o. Este corect pana aici, sau iar gresesc?

Este corect!
Fa te rog desenul!

Gata. Cred ca este corect asa!

Nu este prea corect .Trebuie sa ajungi cu BA in Est tot in aceasi pozitie Dar daca il faci cum trebuie vei intelege ca asa se petrec lucrurile si in realitate.Luna face o rotatie completa in jurul axei sale cand face o miscare completa de revolutie in jurul Pamantului>

Deci CAdi, acuma este randul meu sa argumentez, si te rog sa ma corectezi daca gresesc. Voi merge pas cu pas, adica nu voi expune toata demonstratia intr-un singur mesaj, pentru a-ti oferi posibilitatea sa argumentezi pro sau contra.

Si voi incepe prin a constata ca exact acelasi rezultat l-as fi obtinut si in cazul desenului meu cu segmentul AB pozitionat perpendicular la cercul de revolutie, daca as fi insumat pozitiile consecutive ale acestora, intr-un singur punct. Esti de acord?

Nu este prea corect,totusi cum l-ai facut .Trebuie sa ajungi cu BA in Est tot in aceasi pozitie

CAdi, ma refer la desenul din dreapta:

Trebuie sa ajung cu segmentul AB in E, exact asa cum este acum, si sa-l suprapun peste BA. Adica aceiasi pozitie insa de semn contrar. La fel si pentru pozitiile N si S, cat si cele intermediare pe care nu le-am mai materializat pe desenul respectiv. Acum este corect?

Nu am fost atent la notatiile tale !Am modificat mesajul citeste inapoi: desenul tau nu este corect facuT

Oricum desenele tale nu sunt corecte!

Bine CAdi. Back si de la capat. In desenul facut de mine am notat pozitiile 1,2,3,4,5,6,7,8. Spune-mi la care semgment BA te referi si refac desenul. Eu cred ca segmentul AB de la pozitia 5 te referi, dar vreau sa-mi confirmi.

Nu mai conteaza !
Intelegi mecanismul?
Pentru ca segmentul Luna sa fie permanent tangent la traiectorie, ea trebuie sa gireze tot timpul, adica sa se invarta (datorita fortelor de atractie ale Pamantului ) permanent in jurul axei sale pana cand face o miscare completa de rotatie in jurul axei ei (atunci cand face o miscare de revolutie completa ) .Altfel s-ar duce naiba in in spatiu !
La revedere Sadang ,scuza-ma am fost la servici si sunt foarte obosit!

Bine CAdi, accept ca nu mai conteaza, insa sustin in continuare ca aceste doua desene sunt identice ca rezultat al miscarii segmentelor (desenul din dreapta si cel cu cele 8 segmente de dedesubt), existand doar un defazaj de 90o intre segmente. Atat si nimic altceva. Invit si pe ceilalti forumisti sa confirme sau sa infirme spusele mele.

Si cred ca te inseli cu giratia asta. Luna nu trebuie sa gireze ea singura, pentru ca nu este cazul. Ea este doar deplasata pe o traiectorie curba de catre atractia gravitationala a Pamantului. Permanent.

Acelasi rezultat ar fi fost obtinut si daca reduceam raza cercului de revolutie, astfel incat centrul de simetrie al segmentului sa se suprapuna peste centrul miscarii de revolutie. In acest caz centrul de revolutie s-ar fi transformat in centru de rotatie axiala proprie. Insa asa am fi transformat miscarea de revolutie in miscare de rotatie axiala proprie a segmentului AB. Iar realitatea este ca segmentul AB executa doar o miscare de revolutie.

Pozitionarea succesiva pe cercul de revolutie a segmentului AB, nu inseamna ca acesta se roteste in jurul propriului centru de rotatie, ci doar in jurul centrului de revolutie care se afla in punctul O. Iar punctul O este permanent extern segmentului AB.
In desenul de mai sus, s-a facut suprapunerea pe centrul de simetrie al pozitiilor consecutive ale segmentului AB atinse de acesta in miscarea de revolutie. Aceasta suprapunere sugereaza rotatia cu 360o a segmentului AB. Este o iluzie! Nu trebuie uitat ca aceste pozitii consecutive, aparent la un alt unghi al segmentului AB, reprezinta pozitii succesive spatiale obtinute de acesta in miscarea de revolutie raportate doar si numai la un referential extern cercului de revolutie. Fata de centrul O al cercului de revolutie acest segment nu executa nici o rotatie in jurul propriului ax.

Miscarea de rotatie axiala proprie este acea miscare in care centrul de referinta se afla in interiorul segmentului AB. Aceasta este o miscare de rotatie reala, raportata la un referential extern.

Miscarea de revolutie este acea miscare in care centrul de referinta se afla in exteriorul segmentului AB. Aceasta este o miscare de rotatie aparenta, doar in cazul raportarii la un referential extern, datorita faptului ca segmentul, in pozitionarile lui succesive in miscarea de revolutie, pare a executa o rotatie in jurul propriului ax, rotatia reala fiind executata doar in jurul centrului de revolutie.

Fata de un referential, in discutia noasta, segmentul AB poate executa 3 tipuri de miscari:
- 1. doar de rotatie axiala proprie
- 2. doar de revolutie in jurul unui centru de revolutie
- 3. ambele combinate

Fata de un referential extern:
- 1. executa miscare de rotatie axiala proprie
- 2. executa miscare de rotatie aparenta prin pozitionare succesiva permanent tangent la cercul de revolutie
- 3. executa miscare de rotatie axiala proprie combinata cu miscare de rotatie aparenta

Fata de un referential intern:
- 1. nu este cazul
- 2. nu executa miscare de rotatie axiala proprie sau aparenta, ci doar de revolutie
- 3. executa miscare de rotatie axiala proprie combinata cu miscarea de revolutie

Concluzionez, afirmand ca in cazul in care segmentul AB este permanent tangent la cercul de revolutie, sau nu-si schimba unghiul fata de centrul de revolutie, acesta executa doar miscare de rotatie aparenta fata de un referential extern, si nu executa miscare de rotatie axiala proprie fata de un referential intern (centrul de revolutie).

mai încerc o dată cu o a doua variantă de explicație a faptului că o sferă perfectă se poate învîrti în același timp, simultan, în jurul a mai multe axe de rotație
după ce s-au învîrtit destul iată ce imagine mentală a ieșit (e important de vizualizat mental, nu e greu!):

01. desenăm un cerc cu centrul în punctul A
02. îl încadrăm într-un pătrat, cu toate cele 4 laturi în contact cu cercul
03. centrul cercului, A , și centrul pătratului, B ocupă aceeași poziție, A=B
04. punem cercul să se rotească în jurul propriului centru, A

evident, ușor de vizualizat mental, oricare al punct @ al cercului descrie un cerc mai mic sau mai mare, în jurul punctului A
mergem mai departe

05. cercul, care continuă să se rotească în jurul punctului A, îl deplasăm un pic mai la stânga sau dreapta, nu contează, doar un pic nu atît de mult încît marginea cercului să treacă dincolo de punctul B care e acum doar centrul geometric al pătratului, adică separăm pe A de B
06. evident din cauză că e deplasat, cercul are acum o parte în afara pătratului
07. dacă inițial centrul geometric al cercului, A, și cel al pătratului, B, erau identice, ocupau aceeași poziție, acum nu mai sunt!
08. cu toate acestea și punctul A și punctul B sunt în interiorul cercului, cu punctul B ca un fel de baricentru plasat excentric față de punctul A, centrul cercului

acum e partea cea mai importantă din ceea ce văd eu mental! concentrare școleri! goe, scoate degetul din nas! silențium!

pe baza a ceea ce văd eu pot afirma cu certitudine că

09. dacă cercul se învîrte doar în jurul punctului A,centrul cercului, acesta va rămîne pe poziția finală de după separarea punctului A, centrul cercului, de punctul B, centrul pătratului!
acolo rămîne! dacă sa mutat în sus rămîne sus ... dacă sa deplasat spre colțul dreapta jos, acolo rămîne! poziție fixă față de pătrat pentru că punctul @ se mișcă doar în jurul punctului A, centrul cercului!

corect? 100%!

10. cum și punctul A face parte din cerc dar toate celelate puncte ale cercului se învîrt în jurul lui e singurul punct al cercului care nu se mișcă, are o poziție fixă față de punctul B, centrul pătratului!

booon! no, acum e acum!

11. afirm cu tărie și convingere că pe lîngă acest tip de mișcare circulară mai e posibilă cel puțin încă o mișcare circulară a cercului! cea în care punctul A, inițial fix față de B, se mișcă în jurul punctului B pe o traiectorie circulară!
12. această traiectorie și mișcare circulară e complet independentă de prima! adică poate exista sau poate să nu existe!
13. dacă nu există cercul cu centrul în A deplasat față de punctul B, centrul pătratului, are o poziție fixă în raport cu pătratul!
14. dacă avem mișcarea circulară a punctului A în jurul punctului B cercul se mișcă excentric în aria delimitată de pătrat!
15. această mișcare excentrică se poate vizualiza geometric prin faptul că acum avem nevoie de un pătrat cu o arie mai mare ca primul pătrat ca să pot încadra cercul inițial în el în timp ce se rotește și în jurul punctului B

repet din nou cele două mișcări sunt independente! pot avea viteze unghiulare complet independente una de cealaltă!

16. dacă cercul nu se învîrte în jurul lui A dar se învîrte în jurul lui B, orice alt punct @ care aparține cercului descrie o traiectorie circulară în jurul lui B
17. dacă cercul se învîrte în jurul lui A dar nu se învîrte în jurul lui B orice alt punct @ care aparține cercului descrie o traiectorie circulară în jurul lui A
18. dacă cercul se învîrte simultan și în jurul lui A și în jurul lui B orice alt punct @ care aparține cercului descrie în realitate o traiectorie ... ELICOIDALĂ!

da! elicoidele lui woodycad! o elicoidă simplă! cea mai simplă! o elicoidă circulară în jurul punctului B!
dar nu e obligatoriu să ne oprim aici! pot exista elicoide și mai complexe! cercul se poate învîrti SIMULTAN în jurul a o infinitate de baricentre excentrice, toate puncte ale cercului!

cum!? simplu! repetînd același algoritm!

19. desenăm un pătrat în jurul cercului care se rotește în același timp în jurul punctului A și în jurul punctului B, ambele puncte în interiorul cercului dar puncte separate!
20. acest pătrat e mai mare ca cel care încadrează cercul atunci când nu se rotește sau cînd se rotește doar în jurul lui A
21. chiar dacă e mai mare, arie mai mare, are centrul geometric în același punct B ca primul pătrat!
22. separăm centrul geometric al primului pătrat de al doilea pătrat! acum avem 3 puncte distincte A, B și C toate în interiorul cercului

23. cercul se poate roti în mod independent în jurul oricărui punct din cele 3, a două din ele sau în jurul a toate 3 punctele separate SIMULTAN!
24. în funcție de câte centre de rotație sunt active oricare alt punct @ al cercului se rotește în spațiul de referință al celui mai mare pătrat, cel care încadrează în orice moment complet cercul indiferent de cum se mișcă, se poate afla în următoarele stări de mișcare:

25. nu se mișcă de loc ( toate cele trei centre de rotație inactive ) => elicoida de grad 0
26. se mișcă pe o traiectorie circulară ( un centru de rotație activ ) => elicoida de grad 1
27. se mișcă pe o elicoidă de grad 2 ( oricare din cele trei perechi, combinații, de două centre de rotație active din mulțimea de trei centre de rotație, deci două active unul inactiv )
28. se mișcă pe o elicoidă de grad 3 ( toate cele 3 centre de rotație active )

repetăm procesul de separație|mărire a ariei pătratului maxim care încadrează cercul ... la infinit ... pînă ne apropiem de marginea cercului ... extinderea imaginii mentale la spațiul 3D, de la cerc la sferă, e trivială ... toate concluziile rămîn valabile inclusiv dublarea volumului sferei la vibrație maximă

concluzii:
29. dacă cercul are o infinitate de puncte cel puțin eu pot trage concluzia că cercul se poate roti SIMULTAN în jurul a o infinitate de centre de rotație!
30. aria maximă a pătratului care poate încadra complet mișcarea cercului indiferent cîte centre de rotație active are e un pătrat cu latura dublul diametrului cercului!
31. cu cît cercul se învîrte în jurul a mai multor centre de rotație, simultan, cu atît mai mult mișcarea circulară se transformă într-o mișcare de ... VIBRAȚIE!
32. mișcare elicoidală => vibrație!

BOMBA:
acest tip de mișcare, vibrație și mărire a volumului, mie îmi pare a semăna izbitor cu mișcarea ... ATOMILOR!

sadang, am reușit să te conving că un corp 3D se poate roti simultan și independent în jurul a o infinitate de centre de rotație, toate aflate în interiorul corpului?
poți vizualiza mental ceea ce văd și eu?
cred că woodycad poate deschide o cupă de șampanie, sunt 100% convins că e ce se chinuie să ne explice în fundamentul universului ... vina lui e doar că e mai puțin riguros, însă acum SE POATE DEMONSTRA MATEMATIC ASTA!
îi dau voie să folosească cu dorește, oricât de extensiv, demonstrația mea în cartea lui ... cînd am timp vin și cu imagini și animații 3D și 2D ... acum nu pot sunt pe laptop, la iarbă verde, la colibă, vine 1 mai

e bun la ceva și urlatul la lună! uuuuuuuu!

Totedati,
Foarte interesanta teoria ta cu rotatia si vibratia si centrele de rotatie(pardon vibratie) .

Sadang,
nu este nici o iluzie!
Asa functioneaza si giroscopul .
(La desen atasez un giroscop)
Luam desenul tau din dreapta cel cu segmentul rotit la Vest la 90* grade si punem un segment perpendicular pe centrul lui pe care nu il vei mai misca (sa zicem colorat cu verde cu o sageata in capat spre Nord)
Acesta este indicatorul de directie de la navele comerciale sau maritime.
Plimbam acum segmentul Luna pe orbita in jurul Pamantului asa cum l-ai desenat tu.La Nord se suprapune cu segmentul Verde (cap compas)
La Est segmentul AB este perpendicular din nou pe segmentul verde (deci s-a rotit cu 180*).
Dar tu vrei sa mentii directia spre Nord (caci asa iti indica segmentul verde).Acum Luna, segmentul AB se deplaseaza pe orbita spre Sud cu 270 *si se va suprapune din nou cu segmentul verde care are insa sageata spre Nord.deci contrar.Pentru a indrepta segmentul Luna pe directia Nord executi o giratie ajungand dupa 360* in pozitia initiala cu segmentul Verde spre Nord.
Acum intelegi?
Navele comerciale,rachetele,avioanele ,naveta Atlantis,sondele spatiale etc ,se deplaseaza toate in spatiu pe acelasi principiu.

P.S.
Aceste doua desene: si al tau si al meu (pe care l-ai desenat tot tu ,multumesc !)arata clar ca Luna se roteste si in jurul axei sale dupa o miscare de revolutie completa!(Cu un referential extern)

Nu mai cercetati in van ca este foarte clar ca Luna se roteste in jurul axei sale.........

Bine ca la acest subiect esti si tu de acord cu mine,
si nu o dai cu credinta!

@ CAdi
Bine, nu este o iluzie. Este o aparenta!

In discutia cu tine trebuie sa plec de la referentiali. In cazul sistemului Pamat-Luna analiza miscarii Lunii se pate face dintr-un referential intern sistemului, adica aflat in interiorul cercului de revolutie a Lunii, sau se poate face dintr-un referential extern, adica din afara cercului descris de miscarea de revolutie a Lunii. Aceste sunt doua cazuri distincte, care duc la rezultate total opuse.

Analiza facuta de tine, inclusiv asta ultima cu busola, giroscopul, si miscarea de giratie este strict legata de un refenertial extern sistemului Pamant-Luna. De fapt toate punctele tale de vedere au fost doar prin prisma unui referential extern sistemului Pamant-Luna. Iar tu ai ajuns la concluzia ca Luna se roteste in jurul propriului ax de rotatie, prin interpretarea imaginii obtinute prin suprapunerea intr-un singur punct a pozitiilor succesive avute de Luna pe durata unei miscari de revolutie. Insa eu sustin ca pozitionarea succesiva a Lunii sub acelasi unghi de 90o la centrul cercului de revolutie/centru intern de referinta, si implicit pozitionarea succesiva a Lunii sub un unghi a carui increment este de 90o in cazul in care prin patru pozitii succesive se inchide cercul de 360o, nu reprezinta o miscare reala de rotatie axiala proprie a Lunii, ci doar una aparenta.

Demo:
Daca referentialul extern nu ar fi fix (sau aflat in miscare proprie, alta decat cea de revolutie a Lunii) in raport cu miscarea de revolutie a Lunii si s-ar deplasa cu aceiasi viteza unghiulara fata de centrul de revolutie a Lunii ca si cea a acesteia, atunci unghiul dintre Luna si acel referential extern ar fi permanent acelasi, disparand astfel miscarea de rotatie aparenta a Lunii in raport cu acest referential.

Daca Luna si-ar arata toate fetele catre Pamant, indiferent in cate perioade de revolutie a acesteia in jurul Pamantului, atunci am putea vorbi de rotatie axiala proprie reala a Lunii, si nu de una aparenta.

Demo:
Indiferent daca referentialul extern este fix, se afla in miscare proprie, alta decat cea de revolutie a Lunii, sau chiar s-ar deplasa cu aceiasi viteza unghiulara fata de centrul de revolutie a Lunii ca si cea a acesteia, atunci unghiul dintre Luna si acel referential extern ar creste permanent cu un increment proportional cu valoarea unhiului de rotatie axiala proprie a Lunii, fiind astfel evidentiata miscarea de rotatie axiala proprie a Lunii in raport cu acest referential.

Concluzie:
Raportata la un referential extern Luna nu are miscare de rotatie axiala proprie reala ci doar aparenta.
Raportata la un referential intern, Luna nu are miscare de rotatie axiala proprie reala si nici aparenta.

PS.
Renunta la miscarea de giratie asociata Lunii, pentru ca nu este adecvata. Giratia presupune miscare prin mijloace proprii in jurul unui centru de giratie. Iar Luna nu are asemenea forte proprii. Ea nu se roteste prin forte proprii (nu are energie de rotatie, sau moment cinetic propriu), ci este "girata" permanent de catre forta gravitationala a Pmantului.

Si, prin varii circumstante, nu-s strain de giroscop si functionarea acestuia, miscari circulare, viteze unghiulare...

@totedati
Nu totedati, din pacate nu! Nu vreau sa te desumflu, dar nu mai convins.

Un corp poate executa o miscare de rotatie axiala proprie doar in jurul unui singur centru de rotatie, indiferent daca acesta este centrul de simetrie sau nu. Insa doar in jurul unui singur centru de rotatie.

In cazul exemplului tau, cercul poate executa miscare de rotatie axiala proprie, doar in jurul lui A sau B. Niciodata, never, ever, forever in jurul lui A si B. In jurul lui A o miscare de rotatie circulara, iar in jurul lui B o miscare de rotatie excentrica. Miscari de rotatie doar consecutive nu concomitente.

Cand cercul se roteste in jurul lui A, punctul B se roteste de asemenea in jurul lui A. Cand cercul se roteste in jurul lui B, punctul A se roteste in jurul lui B. Niciodata nu se poate roti A in jurul lui B concomitent cu B in jurul lui A. Este o aparenta creata de alegerea unui referentiale xtern celor doua miscari. Este o imposibilitate, daca vorbim de acelasi corp fizic.

Ceea ce sugerezi tu, este asemanator cu miscare biela-manivela, privita dintr-un referential extern mecanismului, referential din care nu putem preciza cu certitudine care in jurul caruia se invarte, biela in jurul manivelei sau manivela in jurul bielei. Asta este un exemplu clar de relativitate a miscarii functie de refentiali.

Insa daca luam ca referential axul bielei (cazul real al motoarelor) atunci totul devine clar. Biela are miscare de rotatie axiala proprie, iar manivela orbiteaza in jurul centrului de rotatie a bielei. In cazul tau, B orbiteaza in jurul lui A.

Si inca un aspect esential. Vorbim, atat in cazul tau cat si in cazul mecanismului biela-manivela de doua plane distincte de miscare, de doua corpuri fizice distincte care au plane de miscare distincte.

In concluzie, un obiect nu se poate roti decat in jurul unui singur centru de rotatie axiala propriu, acest centru fiind musai in interiorul obiectului.

Un weekend placut tuturor! Si sa nu uitam. Aceasta disputa nu este intre persoane ci doar intre idei.

mutat pe cercetare.forumgratuit.ro - centre de rotatie, centre de vibratie

acolo aduc precizări suplimentare vizavi de această rotație simultană și cum o văd eu

e mai relevant în acel context, aici are sens să revin numai cu partea particulară care privește definirea riguroasă, dpdv matematic și al mișcării elicoidale, a noțiunii descrisă intuitiv și naiv prin expresia de rotire a corpului în jurul lui însuși

Sadang, inainte de paragraful pe care l-ai postat la "Carti...." de la pagina 103 din "Gravitatia" e chiar "misterul" la care am facut eu referire, "mister" pe care se bazeaza toata relativitatea lui Einstein.

Un lucru e clar la mine: cand ma uit acum la Luna o vad... altfel.

Eu zic că ar fi mai simplu să ne raportăm la stelele fixe de pe bolta cerească. În acest fel, am putea stabili uşor dacă un corp se roteşte în jurul său. N-avem decât să ne aşezăm pe suprafaţa corpului cu pricina şi să urmărim stelele. Dacă stelele se mişcă, înseamnă că acel corp pe care ne-am aşezat se roteşte în jurul axei sale. Simplu, nu?

Nu-i doar asa Abel. Stelele se pot roti in jurul nostru si daca corpul pe care ma aflu orbiteaza in jurul unui centru de rotatie. Intr-o perioada completa de revolutie, indiferent de durata acesteia, eu voi vedea stelele respective rotindu-se in jurul meu. Insa centrul de rotatie, ipotetic sau real, nu se va invarti niciodata in jurul meu, daca corpul pe care ma aflu nu are rotatie axiala proprie. Este evident acest aspect.

Rectific: Insa centrul de rotatie, ipotetic sau real, nu se va invarti niciodata in jurul meu, indiferent daca corpul pe care ma aflu are sau nu rotatie axiala proprie. Este evident acest aspect.

Am vrut sa aduc in discutie si faptul ca daca corpul pe care ma aflu nu are miscare de rotatie ci doar de revolutie, voi fi orientat cu aceiasi fata catre centrul de rotatie, si a iesit un amestec dubios, care lasa loc la multe discutii ulterioare. Scuze!

încă o pagină web interesantă, care pune sub semnul întrebării modelul heliocentric folosind logica elementară, fără istericale și aiureli mistice, cu desenul pe masă cum îi place la woodycad:

hexaimeron.ro - elemente de astronomie

Interesant...

totedati, iar mai starnit cu Luna. Si chiar ma luasem cu altele! Acuma s-a mai iscat o intrebare in teasta mea: Cum se face ca uneori Luna poate fi vazuta si ziua? Este o intrebare foarte serioasa, cel putin pentru mine, nu este o gluma. Sunt deschis la orice sugestii, opinii si reclamatii! (Si deja mi sau mai ridicat cateva intrebari despre Luna... dar mai incolo!)